Liderul de grup al liberalilor din Camera superioară, senatorul Puiu Haşotti, se arată dezamăgit de premierele Executivului în materie de ordonanţe şi asumare de răspundere.
Reporter: Cum a fost, până acum, acest mandat?
Puiu Haşotti: Fiecare mandat are un specific al lui. Cred că acest mandat s-a caracterizat printr-o luptă politică, luptă care a constat în faptul că între Putere şi Opoziţie a existat o diferenţă extrem de mică. O altă caracteristică a acestui mandat, şi cred că este principala, e aceea că Parlamentul a fost ignorat şi dispreţuit întrucât, pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, un Guvern a preferat să legifereze prin asumări de răspunderi, treisprezece, şi prin sute de ordonanţe de urgenţă care, odată date, îşi fac efectele. Parlamentul, prin urmare, a devenit un fel de ghişeu în care Guvernul să îşi depună actele normative, iar Puterea reprezentată în Parlament să voteze orbeşte tot ceea ce a venit de la Guvern. Este o premieră care aduce mare atingere unei adevărate vieţi parlamentare şi democratice.
Rep: Şi celelalte guverne şi-au asumat răspunderea şi au dat şi ordonanţe de urgenţă…
P.H.: Da. Guvernul Tăriceanu în patru ani de zile şi-a asumat răspunderea de trei ori, guvernele Boc şi-au asumat răspunderea de treisprezece ori în doi ani şi jumătate. Guvernul Adrian Năstase şi-a asumat răspunderea de patru ori în patru ani. Numărul de ordonanţe de urgenţă al Guvernului Boc este triplu faţă de numărul de ordonanţe al Guvernului Tăriceanu sau al Guvernului Năstase. Deci lucrul acesta este incalificabil, dar iată că, din păcate, în România se petrece. În nici un Parlament şi în nici un Guvern din nici o ţară a lumii civilizate nu se întâmplă aşa ceva: să se guverneze prin ordonanţe de urgenţă şi asumări de răspundere.
Rep: Care a fost cel mai bun punct al acestui mandat?
P.H.: Îmi este greu să spun care a fost cel mai bun punct al acestui mandat, pentru că au fost multe. Probabil atunci când, o altă premieră în istoria postdecembristă, a căzut Guvernul Boc în urma unei moţiuni de cenzură.
Rep: Şi un proiect legislativ care v-a reuşit şi la care aţi ţinut?
P.H.: Au fost mai multe. Să ştiţi că sunt parlamentari care fac propuneri legislative cu zecile, cu sutele, şi nu trece nici una, şi alţi parlamentari care fac mai puţine propuneri legislative şi o parte din ele devin legi. Eu am mai multe, am să vă amintesc doar două care sunt pe ordinea de zi pentru adoptare la Camera Deputaţilor. Unul este cel care interzice organizarea de instalaţii de reducere a deşeurilor toxice la o distanţă mai mare de 20 km de ţărm.
Rep: Problemă de la colegiul dumneavoastră de la Năvodari.
P.H.: Da, dar nu neapărat. Este un proiect de lege care este valabil pentru tot ţărmul românesc. Acum, să ştiţi: opinia publică are o opinie deformată cu acest vot uninominal. Un parlamentar este ales aşa-zis uninominal, însă parlamentarul face legi pentru ţară. Parlamentarul nu poate să se ocupe nici de locuinţe, nici de aprovizionare cu apă, decât în mod indirect. Parlamentarul face legi pentru întreaga ţară. O altă propunere legislativă la care am ţinut, dintre cele care au fost adoptate, este declararea zilei de 9 martie ziua deţinuţilor politici, victimele care au murit în puşcăriile comuniste. Şi are raport favorabil, a trecut şi de Senat, şi are raport favorabil şi de la Camera Deputaţilor.
Rep: Care este marea dezamăgire a acestor doi ani şi jumătate?
P.H.: Guvernul Boc.
Rep: Asta ţine de Senat?
P.H.: De Parlament. Senator sau deputat, statutul este acelaşi, funcţiile sunt aceleaşi. Iar cea mai mare dezamăgire este comportarea parlamentarilor de la PDL ca o sectă. Şi faptul că Emil Boc se află la al cincilea mandat. Iarăşi o premieră, probabil europeană: ca un prim-ministru să fie validat de cinci ori. Rezistenţa guvernelor Boc. E o dezamăgire. Şi o surpriză. Şi această rezistenţă nu a făcut decât să şubrezească viaţa parlamentară şi democratică.
Rep: Ţinând cont de cum arată clasa politică astăzi, vă mai doriţi un mandat?
P.H.: Clasa politică nu arată nici mai bine, nici mai rău decât societatea românească, decât sindicatele, decât patronatele, decât presa… decât societatea românească în ansamblul ei. Asta este clasa politică pe care o avem. E mai puţin important dacă îmi doresc sau nu eu un mandat, este mai important ce va spune USL dacă merit sau nu un nou mandat. Votul uninominal a fost, cel puţin acest stil de vot uninominal, o greşeală politică.
Rep: Dar dumneavoastră vă doriţi?
P.H.: Încă o dată: nu intru în capcana pe care mi-aţi întins-o. Nu este important dacă îmi doresc eu, important este dacă USL va aprecia că merit. Sau nu.
Rep: Aţi mai avea proiecte legislative pentru încă un mandat?
P.H.: Proiectele legislative îmi vin în minte în momentul în care se dezbate un proiect legislativ. În momentul în care eşti activ şi participi la dezbaterea unor propuneri sau proiecte de lege, atunci poţi avea inspiraţia de a avea o modificare la o lege, de a avea o altă propunere legislativă. Cum s-a întâmplat de cele mai multe ori. Aş avea proiecte legislative pentru încă o sută de mandate.
Activitatea parlamentară la zi
Iniţiative legislative – 42
Declaraţii politice – 27
Întrebări – 4
Interpelări – 9
Interpelări adresate primului ministru – 1
Luări de cuvânt în plen – 676
Moţiuni – 14
Sursa: www.senat.ro
