5 C
București
sâmbătă, 11 ianuarie 2025
AcasăSportDe ce ai vota un primar de patru ori ca să câştigi...

De ce ai vota un primar de patru ori ca să câştigi 200 de euro pe lună

96 ani de mandat au strâns cei mai longevivi şase primari din marile oraşe. Succesele repetate în alegeri nu au dus şi la ridicarea nivelului de trai.

 

Campionul primarilor din România este Tudor Pendiuc, edilul oraşului Piteşti, care ocupă această funcţie din 1992, însumând 19 ani şi cinci mandate. În topul longevivităţii, primarul argeşean este secondat de Mircea Hava de la Alba cu 5 mandate şi 17 ani în funcţie. Patru primari au aceeaşi linie de clasament: 4 mandate, 15 ani în funcţie- Constantin Boşcodeală, Buzău; Gheorghe Ciuhandu, Timişoara; Lucian Iliescu, Giurgiu; Mircia Muntean, Deva. Având în vedere popularitatea acestor edili în rândul populaţiei – unii dintre ei câştigă la fiecare patru ani alegerile din primul tur – am vrut să vedem dacă situaţia economică a oraşelor pe care le conduc este una bună. Iată o comparaţie dintre aceste municipii în funcţie de salariul mediu al locuitorilor, şomaj, investiţii private şi evoluţia Produsului Intern Brut în ultimii ani. (vezi tabelul de jos)

2011/08/17//194183-secretele.jpg

Click pe tabel pentru a mări

Numai două sunt norocoase: au ieşit din criză

În două dintre oraşele analizate – Piteşti şi Timişoara – lucrurile se prezintă relativ bine. Comparativ cu media naţională – în 2010 au ieşit din recesiune, exporturile sunt în top 3 la nivel naţional, iar PIB-ul este dublu faţă de alte oraşe similare.

Timişoara. Oraşul care arată cel mai bine pe hârtie este condus de ţărănistul Gheorghe Ciuhandu din 1996. Şomajul este printre cele mai mici din ţară. Salariul mediu este mai mare decât la Cluj, dar mai mic decât la Sibiu, dar în orice caz în primele cinci pe ţară. Ciuhandu, care în acest moment „se reface” în concediu, susţine că salariul mediu din urbea pe care o conduce este prea mic. „E ciudat, pentru că dacă ne raportăm la PIB, ne situăm după Bucureşti care înregistrează 12.000 de euro, iar noi 9.000 euro.” Viaţa este însă destul de scumpă în Timişoara. Coşul zilnic al populaţiei a avut de suferit în primăvară, când numai într-o lună, spre exemplu, preţul kilogramului de morcovi  a crescut cu 120%, ajungând la 3 lei.

 Ciuhandu poate intra însă în Top 5 al celor mai înstăriţi primari. El are patru terenuri care însumează 25 de hectare, toate moştenite.

Piteşti. Tudor Pendiuc – 19 ani, cinci mandate. Primarul conduce un oraş de  170.000 de locuitori după ce a terminat Informatica la Universitatea din Craiova. Criza s-a  atenuat în Argeş, care a cunoscut în 2010 o creştere de 4,5% a PIB faţă de anul precedent. Aici o pondere importantă a avut fabrica de autoturisme de la Mioveni. Piteştiul se află în partea de sus a salariilor medii pe ţară cu 314 euro pe lună.

Buni la politică, slabi la economie

Unii indicatori economici plasează Alba-Iulia, Deva, Buzău şi Giurgiu în partea a doua a clasamentului pe ţară. Salariul mediu net este aproape identic în aceste reşedinţe de judeţ, existând o diferenţă între ele de numai 12 euro. Faţă de Timişoara diferenţa este substanţială: 56 de euro şi suficient de mare 30 de euro faţă de Piteşti.

Buzău. Oraşul nu este unul foarte bogat, în schimb primarul Constantin Boşcodeală are cinci case, terenuri şi trei maşini, dobândite în cei 15 ani ca primar al localităţii. Edilul spune că este favorit în sondaje (dar nu le acordă prea mare importanţă) iar anul viitor va candida pentru un nou mandat. În oraş sunt 1.501 de şomeri care nu se pot bucura de un salariu mediu mai mic decât în alte judeţe precum Galaţi sau Prahova, dar mai mare decât în Brăila sau Dâmboviţa. Salariul mediu la Buzău este cu 49 de euro mai scăzut decât media. „Există multe locuri de muncă în comerţ sau în industria uşoară unde salariile sunt scăzute. Salariul mediu pe oraş mi se pare mic. Un salariul normal ar fi de 400 de euro şi este posibil de realizat.”

Cheia succesului?  „Nu am îmbunătăţit doar serviciile utilitare şi publice, ci am asigurat şi siguranţa cetă-ţenilor.” Dacă va ieşi Buzăul din recesiune? „Greu de spus. Problema ju-deţului este că o mare parte din populaţie trăieşte în comune unde nu sunt multe locuri de muncă, iar salariile sunt mici. Spre comparaţie, în Prahova 80% din populaţie trăieşte în oraşe”, ne precizează edilul. Preţurile în Buzău nu sunt mici, Spre exemplu spanacul costă 2,25 de lei kilogramul, iar celebra ceapa de Buzău s-a vândut cu preţul „usturător” de 6 lei (în mai).

„Recolta a fost bună, recesiunea nu a trecut”

Giurgiu. Patru mandate a câştigat până acum Lucian Iliescu, dar probabil că adevărata bătălie politică pe care va trebui s-o ducă este cea de anul viitor. Asta pentru că şomajul din Giurgiu este cel mai mare dintre oraşele importante ale ţării, iar exporturile în primul semestru al acestui an sunt cele mai mici din ţară: 20 de milioane de euro. Cum se explică?

„Industria aproape a dispărut în primii ani de după Revoluţie şi capacitatea economică nu a revenit nici măcar la jumătate din ce a fost, majoritatea salariaţilor sunt bugetari şi din industria uşoară. În sectorul bugetar salariile sunt printre cele mai mici, dată fiind dimensiunea şi rangul judeţului şi municipiului. În agricultură, industria alimentară şi a confecţiilor câştigurile sunt printre cele mai mici, ca peste tot în ţară. Despre afacerile de familie, ce să mai spunem  sunt la fel de «prospere» ca populaţia pe care o deservesc”, ne-a explicat Iliescu. Acesta spune că va candida pentru un nou mandat şi că deşi au existat recolte bune anul acesta nu crede că urbea a ieşit din recesiune.

Iar veştile rele nu se termină aici. Laptele dulce şi brânza de oaie s-au scumpit cu 90% faţă de începutul anului.

Salariu mai mic decât la Cluj. Dar se consumă mai mult

Alba. Mircea Hava spune că şi-a câştigat mandatele pentru că a făcut curăţenie pe străzi, le-a iluminat şi a atras fonduri europene de 40 milioane euro necesare pentru terminarea Cetăţii, mândria oraşului. „Salariul declarat este într-adevăr mic dar vă invit să mergeţi în supermarketuri să vedeţi cât sunt de aglomerate. Sau mergeţi la groapa de gunoi să vedeţi cât şi ce se consumă. Acum câţiva ani am văzut o statistică în care la Alba un cetăţean consuma la raft mai mult decât în Cluj”, ne-a precizat Hava care susţine că primăria s-a descurcat şi în vremuri de austeritate. „Criza a mai fost şi o treabă indusă. Salariul mediu  (276 euro) este mai mic decât în judeţele vecine, cu 63 de euro mai puţin decât în Sibiu şi cu 12 euro faţă de Mureş.

Deva. Primarul Devei, Mircia Muntean (patru mandate, 15 ani ) este în concediu, are telefonul închis iar secretara ne-a îndemnat să revenim luni. În Deva se câştigă în medie 283 de euro , iar după o cădere de peste 10% în 2009, PIB-ul a stagnat anul trecut. Preţul la ouă a crescut cu 87% iar mierea de albine cu 100% poate şi pentru că de ceva vreme există o nouă piaţă la standarde europene, astfel încât ţăranii au decis să îşi alinieze preţurile la Occident.

 „Veniturile sunt acceptabile. E criză”

Liderul primarilor Tudor Pendiuc ne-a spus că a dobândit acest titlu neoficial pentru că a pus pe primul loc interesele cetăţenilor. Consideră că salariul mediu din Piteşti ar trebui considerat insuficient în condiţii economice normale, dar este unul acceptabil în condiţiile crizei. „Există o scădere a numărului locurilor de muncă. O altă problemă o reprezintă reducerea salariilor atât la bugetari dar şi în companiile private. Datorită acestui fapt şi încazările noastre la buget, din impozite, s-au diminuat”, explică Pendiuc.

Nu contează venitul când alegi primarul

Clasamentul celor mai longevivi primari din ţară este completat cu un alt grup de şase edili. Aceştia şi-au început mandatele în 2000 şi conduc oraşele de 11 ani. Ei sunt Radu Mazăre – Constanţa, unde venitul mediu net este de 328 euro, Klaus Johannis – Sibiu (352 euro), Florin Cârciumaru – Târgu Jiu (355 euro), Dumitru Nicolae – Galaţi (307), Nicolae Dragu – Călăraşi (233). Interesant este că Sibiul are cel mai mare venit net după Bucureşti, iar Călăraşi cel mai mic pe ţară. Observaţie care ar putea să sublinieze faptul că oamenii nu îşi aleg conducătorii întotdeauna după câţi bani au în portofel.

–-

„Noi percepem, prin nivelul veniturilor încasate la bugetul local, existenţa în continuare a dificultăţilor cu care se confruntă şi firmele, şi cetăţenii. Din această perspectivă aş fi tentat să spun că mai degrabă nu am ieşit din recesiune, în pofida unor recolte foarte bune în agricultură.” Lucian Iliescu, primar Giurgiu
–-

În cazul salariului mediu şi al PIB-ului am fost nevoiţi să folosim date reprezentative la nivel de judeţ. Trebuie menţionat că în afara cazului Devei – care aparţine judeţului Hunedoara şi unde datele pot suferi anumite modificări de substanţă datorate activităţii din bazinele miniere – parametrii economici nu se schimbă semnificativ deoarece Piteşti, Timişoara, Buzău, Alba şi Giurgiu sunt „motoarele” judeţelor de care aparţin.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă