Strategia fiscal-bugetară pentru 2012-2014, care include blocarea posturilor în sistemul public şi nemajorarea unor pensii, va îngreuna campaniile din 2012 şi îi va obliga pe politicieni să-şi regândească discursurile.
Executivul îşi justifică decizia arătând că, în lipsa prelungirii măsurilor de austeritate, deficitul bugetar pe anul 2012 ar putea ajunge la 8,8% din PIB, iar pe anul 2013, la 8,1% din PIB. Prin urmare, pentru a se încadra în cifrele convenite cu FMI şi Comisia Europeană, Guvernul Boc a pecetluit, prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014, extinderea unor restricţii, dar a anunţat şi introducerea altora noi.
Concret, angajaţii din sistemul public îşi iau „adio”, până în 2014, de la tichete de masă, tichete cadou şi tichete de vacanţă, dar şi de la ore suplimentare, orele lucrate peste program urmând a fi compensate doar cu timp liber. Apoi, posturile din sistemul public rămân în continuare blocate, la şapte „plecări” din sistem urmând să fie efectuată o singură angajare. Tot în sectorul bugetar, valoarea de referinţă corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 este îngheţată, în 2012, la 600 lei. Prin toate aceste măsuri, Guvernul speră să se încadreze cu cheltuielile salariale, anul viitor, în suma de 42,5 miliarde lei (adică 7,2% din PIB).
Nu în ultimul rând, este extinsă până în 2014 interdicţia ca instituţiile publice să achiziţioneze autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Interdicţia a fost instituită în 2009.
O parte din pensii, fără majorări în următorii trei ani
Invocând pericolul creşterii deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, care s-ar putea repercuta asupra plăţii drepturilor sociale, Guvernul Boc a decis şi amânarea acordării unor majorări de pensii. Este vorba de două categorii: pensionarii care au lucrat în condiţii deosebite după data de 1 aprilie 2001 şi celor care au ieşit la pensie în acest an. Primii trebuiau să beneficieze, de la 1 ianuarie 2011, de o majorare a punctajelor anuale cu 25%, celorlalţi trebuia să le fie aplicat, tot de la 1 ianuarie, un coeficient de corecţie (calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut din anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data ieşirii la pensie).
Impozite mai mari pentru proprietăţi?
În căutarea disperată după sume care să fie atrase la bugetul de stat, Guvernul Boc vrea să modifice sistemul de impozitare a clădirilor, terenurilor şi mijloacelor de transport. În Strategia fiscal-bugetară aprobată miercuri se vorbeşte doar de identificarea „unui sistem de impozitare echilibrat, echitabil şi funcţional”, dar în acelaşi timp se spune că acesta va permite majorarea veniturilor colectate de la 4 miliarde lei (cât este în 2011) la 5,1 miliarde lei (în 2014).
Educaţia mai are de aşteptat cele 6% din PIB
În ciuda angajamentelor repetate că Educaţia va primi 6% din PIB şi a Legii Educaţiei Naţionale (nr. 1 / 2011) care prevede explicit acest lucru, Guvernul Boc amână alocarea procentului până în 2014. Tot atunci ar putea primi 1% din PIB şi cercetarea ştiinţifică, în condiţiile în care, până în anul 2020, România trebuie să ajungă la o pondere de 2% investită în cercetare şi dezvoltare.
În ce condiţii poate fi modificată Strategia
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014 este elaborată şi aprobată de Guvern în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare (nr. 69 / 2010) şi ea va fi înaintată Parlamentului, împreună cu o lege care stabileşte plafoanele unor indicatori şi măsurile financiar-bugetare care să fie aplicate până la 1 ianuarie 2014. Odată aprobată de Parlament această lege, indicatorii menţionaţi (printre care deficitul bugetului general consolidat şi nivelul nominal al cheltuielilor totale şi al cheltuielilor de personal) devin obligatorii, iar orice revizuire a Strategiei fiscal-bugetare nu se poate face decât cu încadrarea în aceşti indicatori. Concret, deficitul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în PIB, trebuie să fie de -3% în 2012 şi, respectiv, -2,5% în 2013. Cheltuielile de personal trebuie să se încadreze, la rândul lor, în 7,2% din PIB în 2012 şi 7,1% din PIB în 2013. Cu alte cuvinte, orice alt guvern instalat după alegerile parlamentare din decembrie 2012 va trebui să respecte indicatorii negociaţi şi stabiliţi de Guvernul Emil Boc.
Potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, Executivul ar fi trebuit să aprobe Strategia fiscal-bugetară pentru 2012-2014 până la 30 mai 2011.
Care este răspunsul „beneficiarilor” Strategiei
Reprezentanţii salariaţilor din sistemul public şi cei ai pensionarilor au anunţat deja organizarea de măsuri de protest faţă de prelungirea măsurilor de austeritate. „Vrem să facem demonstraţii de stradă, să pichetăm prefecturile şi să organizăm un mare miting în Capitală, însă doar dacă vom avea certitudinea că acesta va avea efect”, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor din România, Preda Nedelcu. „Guvernul prevede pe următorii trei ani ca venitul la bugetul de stat să rămână constant, adică statul nu prevede să îşi îmbunătăţească şi colectarea la buget, ceea ce înseamnă că le convine situaţia actuală privind evaziunea fiscală şi munca la negru”, a acuzat, la rândul său, preşedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu.
