În București, evaziunea și munca la negru din taximetrie aduc statului un prejudiciu anual de peste 500 milioane lei. Mafia galbenă este protejată la cel mai înalt nivel de politicieni, polițiști, angajați din Primăria Capitalei, Fisc și Inspectoratul Teritorial de Muncă.
În fiecare zi, pe străzile Capitalei se învârt aproximativ 15.000 de taximetriști. Peste 10.000 sunt din București, restul din Ilfov. Fiecare șofer de taxi lucrează în medie 12 ore zilnic. După o zi de muncă, este obligat să predea firmei la care lucrează un “plan” de aproximativ 100 lei. Sunt firme care cer doar 90 de lei, dar și 110 lei. Restul încasărilor rămân la șofer.
În plus, șoferul este obligat să alimenteze mașina cu carburant din banii lui, iar bonurile fiscale trebuie să le predea firmei la care lucrează. La rândul ei, firma bagă bonurile fiscale în contabilitate pentru a i se deduce din plata taxelor și impozitelor. În cazul în care mașina se strică și ajunge într-un service, costurile cu piesele auto și reparații sunt suportate tot de șofer. Facturile și bonurile fiscale sunt predate firmei, care le bagă în contabilitate. La sfârșit de lună, șoferul nu încasează niciun ban.
12 ore de muncă, două ore în acte
Roberto este unul dintre șoferii de taxi din București care lucrează în branșă din 1996. Acesta a acceptat să devoaleze, sub protecția anonimatului, care sunt metodele prin care se face evaziunea fiscală, dar și cum se muncește “la negru” în taximetrie. „În taximetrie, șoferul primește bani doar în acte. În realitate, nu primește nimic”, spune Roberto. Tot el atrage atenția asupra faptului că șoferii semnează la angajare un contract de muncă pentru opt ore pe zi, însă ulterior se fac anexe prin care i se reduce timpul de muncă la numai două sau patru ore pe zi, deși muncește în medie 12 ore. Zilnic.
„Șoferul de taxi nu primește bani în mână la final de lună pentru cele două sau patru ore cât are pe anexa de la contractul de muncă. Sunt firme de taxi care îi cer șoferului să își plătească taxele pentru cele două sau patru ore de muncă. Firmele sunt acoperite în fața Inspectoratului Teritorial de Muncă sau a controalelor. Anexele nu sunt prezentate la control, pentru că este un contract-cadru. Șoferul nu raportează niciodată către ITM. În acel moment, se merge tacit și înainte”, dezvăluie -Roberto.
Inspecția Muncii: “E destul de greu să demonstrăm cât se muncește”
Codul Muncii nu prevede sancțiuni pentru situația în care se constată că, în baza unui contract de tip “part time”, se desfășoară o activitate cu normă întreagă. Această vulnerabilitate legislativă este speculată la maximum de firmele din domeniul taximetriei. Și nu numai. Directorul de la Inspecția Muncii, Larisa Papp, a precizat pentru RL că nu prea există soluții: „Sunt multe contracte de muncă încheiate cu timp parțial. S-au încheiat contracte pe 2, 4, 6 ore, dar, în fapt, ei (taximetriștii – n.r.) lucrează mai mult, chiar și 12 ore.
Pentru noi este destul de greu să demonstrăm acest lucru. Pentru că efectuăm controale în baza documentelor puse la dispoziție de angajator. Taxi-metristul este și el cointeresat și are niște beneficii cu privire la această modalitate de lucru. Pentru încălcarea timpilor de muncă este o amendă cuprinsă între 1.500 și 3.000 lei”.
Taximetrist: “Nu se -plătesc dările către stat”
Taximetristul Roberto spune că aceste probleme au început din anul 2003: „De atunci, este sclavie modernă. S-a ajuns în acea situație în care taximetristul nu are ce să facă și trebuie să accepte sistemul acesta. Durerea noastră, a taximetriștilor vechi, este că nu se plătesc dările către stat. Ce pensie o să avem când o să ajungem la 65 de ani? Dacă ajungem… Pentru că speranța de viață este mult mai mică în România”.
Directorul Larisa Papp a arătat că, pentru un contract de muncă cu opt ore și salariul minim pe economie, se plătesc taxe pentru 1.450 lei, iar la două ore se plătesc taxe pentru 362 lei. „Pe contract de muncă, plata contribuțiilor la stat este în sarcina angajatorului. Angajatorul trebuie să rețină sumele, să declare la Fisc și să plătească. Dacă plătește taximetristul taxele, este total ilegal. Aici trebuie sesizat Fiscul”.
Evaziune de 15 milioane euro doar din taxe pe muncă
Pentru un angajat care este plătit cu un salariu brut minim pe economie, adică 1.450 lei, statul ar trebui să colecteze taxe și impozite în sumă de 718 lei. Adică în jur de 160 euro. Numai de la firmele de taxi din București și Ilfov, care au aproximativ 15.000 de angajați, statul ar trebui să încaseze lunar în jur 2,35 milioane euro. Cum șoferii de taxi sunt angajați cu două sau patru ore, în bugetul statului ajunge o sumă mult mai mică, cuprinsă între 588.000 euro și 1,17 milioane euro. Numai din plata parțială a taxelor și impozitelor pe salariul pentru taximetriștii din București și Ilfov statul pierde cel puțin 1,2 milioane euro lunar. Pe an, prejudiciul adus bugetului de stat se învârte în jurul sumei de 15 milioane euro. Adică peste 66 de milioane de lei.
Oficial, taximetriștii nu lucrează noaptea
Inspectoratul Teritorial de Muncă București a făcut ultimul control la firmele de taxi în anul 2013. Atunci, au fost verificate 24 de societăți. La majoritatea firmelor s-a constatat că, în acte, șoferii nu prestează muncă suplimentară în timpul repausului săptămânal sau pe timpul nopții. De exemplu, societatea Grup AS 2000 Transcom avea, la data controlului, 31 de angajați. La fel s-a constatat și la firma Grant Taxi Speed SRL, care avea 42 de salariați.
ITM a constatat că angajatorul nu acorda un spor de 25% pentru munca prestată pe timpul nopții. O altă firmă la care s-au constatat probleme este Taxi Meridian SRL. Firma nu acorda sporurile cuvenite angajaților, dar s-au constatat și inadvertențe în foile colective de prezență și statele de plată.
Noaptea, ca taximetriștii
Firmele Rodell Group Evolution, Rodel Auto Company și Rodell Expres au avut 18 (prima), 31 (a doua) și patru angajați (a treia firmă) la data controlului. Conform notei de constatare de la ITM, angajații de la Rodell Expres nu lucrau sâmbăta și duminica, nu prestau ore suplimentare sau în timpul nopții. „Angajatorul nu a făcut dovada garantării în plată a salariului minim brut pe țară pentru toți salariații”, menționau inspectorii ITM. La Rodel Auto Company, angajații nu prestau muncă suplimentară sau în cursul nopții, dar nu beneficiau nici de repausul -săptămânal. Iar la Rodell Group Evolution salariații nu prestau muncă suplimentară, în timpul repausului săptămânal sau în timpul nopții.
Cele trei firme i-au aparținut lui Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România. Însă, spune el, a cesionat firmele cu mult înaintea controlului de la ITM. Chiar dacă nu mai are nici o legătură cu cele trei firme, nu ezită să le apere și să contrazică raportul ITM. „Ei (reprezentanții firmelor menționate – n.r.) au declarat că nu lucrează efectiv noaptea și că nu putem să lucrăm noaptea la capacitatea maximă. Nu avem forță de muncă care să lucreze în două schimburi. Muncim și noaptea, dar nu la capacitate maximă, pentru că nu avem șoferi. Nu are cum să nu lucreze deloc noaptea.”
Stăvilaru: „Dacă nimeni nu lucrează noaptea, cine conduce taxiurile?”
Vicepreședintele Asociației Naționale a Transportatorilor și Taximetriștilor Independenți, Gabriel Stăvilaru, susține că acel control s-a făcut anapoda: „ITM nici nu știa că are atribuții în acest domeniu. Firmele au fost amendate acolo unde au vrut sau nu au vrut cei de la ITM București. Le-am dat bonuri de la taximetriștii care au lucrat noaptea”.
Tot Stăvilaru mai precizează că firmele de taxi sunt obligate prin lege să asigure continuitatea serviciului public de taximetrie nonstop. „Dacă nu lucrează nici-unul noaptea, înseamnă că trebuie să nu mai aibă autorizații de taxi pentru că nu întrunesc condițiile pentru îndeplinirea serviciului pentru care a fost autorizat. Dacă nimeni nu lucrează noaptea, cine conduce taxiurile? Le vedem noaptea în trafic. Dispeceratele cui dau comenzile primite noaptea? În acest caz trebuia sesizată Primăria Municipiului Bucu-rești, să le anuleze auto-rizațiile.”
Tabu: evaziune fiscală de 100.000.000 euro în Capitală
Pe lângă munca la negru, evaziunea fiscală din taximetrie s-a dezvoltat sub ochii aproape închiși ai autorităților. O industrie unde se învârt foarte mulți bani negri, cash. Autoritățile statului nu au vrut să vorbească despre acest fenomen. Au preferat să răspundă formal întrebărilor transmise de RL, deși evaziunea fiscală este una dintre vulnerabilitățile statului, inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării.
Pe 7 aprilie 2014, Confederația Patronatului Român a depus la Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, condusă de deputatul Iulian Iancu, un document în care atrage atenția că evaziunea fiscală a fost calculată de experți la aproximativ 400.000.000 euro pe an. Și asta numai în industria transportatorilor de mărfuri și persoane. Documentele zac și acum prin comisia lui Iancu. Contactat, parlamentarul a refuzat să răspundă la întrebările RL pe acest subiect.
Șoferul trăiește din cash nefiscalizat
Taximetriștii de la firme diferite susțin la unison că lucrează la “plan” (adică se angajează să plătească firmei care deține licențele de taximetrie o sumă zilnică fixă). Mai există o categorie aparte, care închiriază licențele de la firmele de taxi. Pentru fiecare licență se plătește lunar suma de 1.200 lei. Dar cei angajați la plan trebuie să predea zilnic patronilor în jur de 100 de lei. Odată cu banii, șoferul predă și raportul fiscal de închidere zilnică „Z”. Restul banilor încasați rămân la șofer.
De fapt, diferența de bani reprezintă salariul lor. Roberto spune că fiecărui taximetrist îi rămâne zilnic, în medie, cam o sută de lei, bani care îi asigură traiul a doua zi. „Trăim de pe o zi pe alta. 90% dintre șoferii de taxi din București care sunt la «plan» trăiesc de pe o zi pe alta. În taximetrie, un șofer poate ajunge până la 3.000 de lei pe lună. Nu se gândesc la contract de muncă, asigurări de sănătate sau altceva. Toate firmele din București au șoferi la «plan»”, arată mâhnit Roberto.
Justificările fiscale cu “cuarțul” ale firmelor
Una dintre metodele de a păcăli aparatul fiscal de taxat și, implicit, bugetul statului este metoda “cuarț”. “Cuarțul” este un dispozitiv de la o brichetă electrică, ce transmite impulsuri electrice. Când este aplicat la finalul cursei pe aparatul de taxat, valoarea cursei este ștearsă din memoria fiscală și se înregistrează doar tariful de pornire. „Se mai practică și mersul cu clienții pe care îi știi și nu îți cer bon fiscal”, spune Roberto.
Firmele apelează la diverse tertipuri pentru a eluda plata taxelor. De exemplu, spune Roberto, sunt firme la care șoferilor li se impune să nu aibă încasări mai mari de 4.500 lei pe lună. În acest caz, șoferii sunt obligați să curenteze aparatul fiscal cu cuarțul. „Acolo unde nu există limite, firma îi pune să aducă bonuri de combustibili, facturi de service și piese auto”, completează Roberto.
Evaziune de 450 milioane RON anual
Toate aceste metode de a fenta bugetul statului sunt cunoscute și la nivelul Poliției Române. Dar, într-un răspuns transmis RL, Poliția Română precizează următoarele: „În ceea ce privește evaziunea fiscală în domeniul transportului public de persoane în regim de taxi și în regim de închiriere, vă comunicăm faptul că nu deținem date statistice strict pe acest indicator”.
Cum la nivelul Bucureștiului și județului Ilfov sunt în jur de 15.000 de taximetriști, evaziunea poate ajunge la suma colosală de 100.000.000 euro pe an. Calculul a fost făcut de către un expert din cadrul Primăriei Capitalei, sub anonimat: „Dacă fiecare taximetrist pleacă acasă cu suma de 100 de lei pe zi, ajungem la o evaziune de 1.500.000 lei pe zi. La 22 de zile lucrate pe lună, evaziunea ajunge 33.000.000 lei lunar. Pe an, ajunge la 450 milioane lei, adică 100 milioane euro. Bani negri! Spune-mi, în ce industrie găsești atât de mulți bani cash?”.
CONFIRMARE. ANAF: risc fiscal ridicat în taximetrie
Agenția Națională de Administrare Fiscală a transmis, la solicitarea RL, că „în cazurile instrumentate în anul 2016 principalele forme de manifestare a evaziunii fiscale identificate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală au fost neînregistrarea în evidențele fiscale și contabile a unor venituri realizate, precum şi evidențierea unor cheltuieli/operațiuni fictive corespunzătoare unor achiziții de servicii care nu au existat în realitate”. Practic, ANAF confirmă metodele evazioniste descrise de sursele RL.
În anul 2016, inspectorii de la DGAF au verificat 49 de societăți care desfășoară activități de taximetrie, atât din București, cât și la nivel național.
„Urmare a controalelor desfășurate, inspectorii DGAF au identificat prejudicii cauzate bugetului de stat în valoare totală de 5.834.698 de lei, pentru recuperarea cărora au instituit măsuri asigurătorii, în cuantum de 6.238.457 de lei, și au înaintat organelor de urmărire penală patru acte de sesizare”, a menționat ANAF.
Totodată, inspectorii antifraudă au constatat și alte abateri, sancționate prin 30 de amenzi în valoare de 84.674 lei, dar au confiscat și suma de 378 lei.
„În acest context, în situația în care analizele de risc relevă un risc fiscal ridicat în domeniul transporturilor în regim de taxi, se efectuează controale antifraudă în cadrul cărora se constată împrejurări privind săvârșirea unor fapte de evaziune fiscală și se sesizează organele de urmărire penală, potrivit legii”, a încheiat Fiscul.
