Numărul magic al cartelului galben din București: 1,39. Taximetriștii din Capitală, prizonierii unor afaceriști care omoară libera concurență | SERIAL EXCLUSIV ROMÂNIA LIBERĂ

de Petru Zoltan , 06 iunie 2017 - stire actualizata la ora 20:05, 06 iunie 2017

Munca la negru și evaziunea fiscală pe scară largă în taximetrie sunt posibile în București și pentru că activitatea este puternic cartelizată. Proprietarii celor mai mari firme de taxi se înțeleg pe tarife și, astfel, ucid libera concurență.

Consiliul Concurenței a stabilit în 2015 că pe piața taxiurilor din București și Ilfov funcționează un cartel format din marile companii de taxi. Opt firme au fost amendate cu peste 500.000 euro. Investigația a durat aproximativ doi ani. Pe de altă parte, companiile de taxi din București sunt într-un război deschis cu firmele din Ilfov, care lucrează pe piața din Capitală. 

Pe de-o parte, se află reprezentanții firmelor din București, care spun că firmele autorizate din Ilfov sunt obligate să practice taximetria doar pe raza localităților de la care au primit autorizații de taxi. 

În schimb, ilfovenii consideră că legislația le permite să presteze serviciul de taxi și în București. Mai ales că Bucureștiul este înconjurat de localități ilfovene. 

„Pelicanul“ a dat cu ciocul la Concurență

Investigația Consiliului Concurenței a pornit de la mărturia lui Mihai Victor Ghișa, patronul grupului de firme „Pelicanul“, care a obținut mai multe autorizații de taxi de la primăriile din județul Ilfov. Acesta a acceptat să colaboreze cu Consiliul Concurenței în urma unei inspecții inopinate la sediul firmei. Ghișa le-a declarat inspectorilor de concurență următoarele: „Atât verbal, cât şi telefonic, am primit sugestii din partea concu­renţei ce face parte din Camera taximetriştilor... că nu e bine ceea ce fac, că ar trebui să ridic şi eu tariful sus, că nenorocesc taximetria etc. Datorită faptului că politica mea managerială nu se asemăna în niciun fel cu politica aşa-ziselor carteluri, nu puteam recurge la această majorare de tarif datorită faptului că în viziunea clien­ţilor deserviţi... eram asimilaţi drept cea mai ieftină firmă de taxi...“.

Declarațiile apar în documentele Consiliului Concurenței din dosarul „Taximetria din București“.

Troc: crești tariful, te primim în București

Ghișa le-a dezvăluit inspectorilor de la Concurență că a fost chemat, în 2009, la o întâlnire de către reprezentanții celor mai importante firme de taxi din București. În cadrul acelei întâlniri, trebuia să se facă propuneri pentru modificarea legii taximetriei. Modificările vizau posibilitatea de desfăşurare cu caracter permanent, pe raza municipiului Bucureşti, a activităţii de trans­port de taxi de către cei autorizaţi în Ilfov. „Pelicanul“ era, de altfel, deținător de licențe de taxi de Ilfov. Dar exista și o condiție: aceea ca „Pelicanul“ să crească tariful de la 1,19 lei la 1,39 lei. „Refuzul meu de a majora tariful la presiunile concurenţilor a condus la efectuarea de multiple controale din partea tuturor instituţiilor statului“, le declara Ghișa inspectorilor. 

Cina cea de taină a boșilor

La sfârșitul anului 2009, reprezentanții mai multor firme de taxi din București l-au chemat pe Mihai Ghișa la o nouă rundă de discuții. Conform documentelor de la Consiliul Concurenței, întâlnirea a fost organizată de Vasile Ștefănescu, pe atunci președinte al Asociației Camerei Naționale a Taximetriștilor din România, dar și reprezentantul firmelor Rodell Grup, Rodell Travel și Blue Sky Line.

În prezent, acesta este președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). Ștefănescu a fost însoțit de Anghel Ilie (reprezentantul firmelor Cristaxi Service și Confort Taxi), de Trușcă Nicolae (Auto Cobălcescu), de Bogdan Dincă (Grand Taxi), de Alexandru Nedelescu (Speed Taxi), de Remus Nedelcu (Tess Taxi), de Marian Alecu de la Eurostil, dar și de reprezentantul firmei Taxi AS. 

Amendă de 508.000 euro pentru tarif cartelizat de 1,39 RON

În cadrul întâlnirii, Ghișa a fost anunțat că trebuie să mărească tariful la 1,39 lei/km, în schimbul promisiunii că legea taximetriei, prin modificările ce urmau a fi aduse, îi va permite să-și continue activitatea în Bucureşti.  

„De altfel, mi s-a prezentat articolul ce urma a fi introdus în legea taximetriei, prin care, în cazul unui refuz din partea mea de a mări tarifele, aş fi fost eliminat de pe piaţa municipiului Bucureşti. 

Sub presiunea acestora, am acceptat modificarea tarifului la 1,39 lei/km“, le-a declarat Ghișa inspectorilor de la Consiliul Concurenței.
În urma acestei declarații și a altor probe, Consiliul Concurenței a decis că firmele Pelicanul Grup Taxi, Pelicanul Grup Internațional, Meridian Taxi, Meridian Taxi Plus, Auto Cobălcescu, Confort Taxi, Cristaxi Service și Grup AS Transcom au făcut o înțelegere care avea ca obiect fixarea tarifului de taxi. Cele opt firme au fost sancționate cu o amendă de 508.000 euro.  

Unii au scăpat din 0 „lipsă de probe“

Administratorul firmei Speed Taxi, Camelia Marin, a declarat că firma la care este angajată nu a fost amendată de Consiliul Concurenței: „A fost anchetată pentru înțelegerea pe tarif, dar nu s-au găsit probe“. 

Întrebată câți angajați cu două sau patru ore sunt în firmă, Camelia Marin a precizat că nu are angajați cu două ore: „Mai sunt cu patru ore, dar mai au alt job. Sunt oameni care lucrează cu timp parțial“. Legat de încasări, Camelia Marin a spus că șoferii aduc toate încasările la sediu. Însă, din punctul ei de vedere, nu se poate calcula evaziunea în taximetrie. „Vizavi de taximetrie, dacă vrea să facă curățenie, să facă. Noi nu închiriem licențe. Nu știu de ce întotdeauna Speed Taxi este… țintă.“  

Greii cartelului galben

O mână de oameni controlează aproape total activitatea de taximetrie din București, cea mai profitabilă, dar și mai plină de ilegalități, dintre toate orașele țării.
 
Coteriile șefului COTAR

Cel mai influent dintre participanții la „cina cea de taină“, dar și în taximetrie, este considerat Vasile Ștefănescu, actualul președinte al COTAR. Acesta a cochetat cu politica în 2016, an în care a candidat pentru un loc de deputat pe listele Partidului Mișcarea Populară. Mișcarea nu i-a ieșit, dar nici nu se consideră om politic de meserie. Ștefănescu a precizat pentru RL că a candidat pentru a putea reprezenta interesele transportatorilor în Parlament.

„Noi ne duceam în Parlament să scoatem legile care sunt ținute la sertar. Să le spunem: «Gata, fraților, s-a terminat șmecheria! Scoateți legile pe transporturi de la sertar!».“ Despre investigația Consiliului Concurenței, Ștefănescu a spus că l-a nenorocit: „Am intrat în faliment cu o companie pentru că am primit o amendă mare de la Consiliul Concurenței și nu am putut să o plătesc“. 

Patru firme de taxi cu același proprietar 

Reprezentantul firmelor Cristaxi Service și Confort Taxi, amendate de Concurență, a fost Anghel Ilie. Pe acesta îl regăsim în prezent pe funcția de prim-vicepreședinte al organizației COTAR. Anghel Ilie este asociat în continuare în cele două firme. Conform documentelor de la Ministerul de Finanțe, Confort Taxi nu mai are nici un angajat. În anii fiscali 2014 și 2015, a declarat doar o pierdere de 1.822 de lei. Restul este pe zero. Însă, la această firmă de dispecerat taxi, Consiliul Concurenței a constatat că sunt arondați nu mai puțin de 182 de transportatori. Afacerile lui Anghel Ilie s-au extins și în domeniul imobiliar, asigurări și afaceri cu gaz. 

Cealaltă firmă, Cristaxi Service, îl are ca asociat majoritar pe Anghel Ilie. Restul părților sociale sunt deținute de Ciprian Gheorghe Porumb și Manda Porumb. Conform datelor fiscale pe anul 2014, firma a avut o cifră de afaceri netă de peste 8,6 milioane lei și un profit de 81.106 lei. Pe anul 2015, cifra de afaceri a crescut la peste 11,58 milioane lei și un profit net de doar 8.203 lei. Firma are un parc propriu de 235 de mașini cu tot cu autorizații de taxi, plus alte 621 de mașini arondate dispeceratului de taxi. Ciprian Porumb mai este asociat în alte două firme de taxi: Grant Taxi Speed și Grand Auto Taxi. Iar Anghel Ilie figurează ca asociat în alte nouă firme cu diverse domenii de activitate: dezvoltator imobiliar, asigurări și afaceri cu gaz. 

Fiu de șef penal al revoluționarilor 

O altă firmă investigată a fost Real Taxi. Nici această firmă nu a fost amendată, tot din lipsă de probe. Asociatul majoritar este George Ștefan Costin, care deține 55% din părțile sociale. Restul sunt pe numele Roxanei Gabriela Vasile. George Ștefan Costin este fiul lui George Costin, fost secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. George Costin a fost și președintele Asociației „Decembrie 1989-Metrou“. 

În decembrie 2013, magistrații de la Curtea de Apel Pitești l-au condamnat pe fostul șef al revoluționarilor, George Costin, la închisoare, după ce procurorii au demonstrat că acesta pusese pe picioare o afacere prin care fiecare revoluționar era obligat să-i plătească 12.000 lei, plus un comision de 5% din suma totală încasată sau 15% din indemnizația reparatorie. „În baza contractelor de reprezentare s-a constatat că a fost obținută suma totală de 9.453.390 lei, din care 2.470.000 lei s-au virat în conturile personale ale inculpatului Costin George“, se menționează într-un comunicat al DNA.

„Cobălcescu“ a lui Stănculescu din topul bogaților

Firma Cobălcescu este patronată de Eugen Stănculescu.  Conform datelor publice de la Primăria Capitalei, firma deține în prezent 311 mașini cu autorizații de taxi arondate la același dispecerat. În plus, mai are arondați alți 451 de taximetriști. 

Afaceristul Eugen Stănculescu a fost inclus în topul celor mai bogați români, cu o avere estimată la aproximativ 23 de milioane euro în 2011. El este asociat și la firma Sten Consulting, so­cietatea care a cumpărat un teren de la Institutul Pasteur printr-o morișcă financiară. Povestea a ajuns și în atenția DNA.     

MIHAI GHIȘA: „Au zis că e Udrea, băiatul lui Oprescu, acum Gabriela Firea“

Patronul firmei Pelicanul, Mihai Ghișa, recunoaște că el a depus plângere la Consiliul Concurenței, pentru a scăpa de firmele care îi stăteau în cale. Acum, însă, se dă victimă a inspectorilor de la Consiliu. Tot el recunoaște că are una dintre cele mai controversate firme de taxi, însă neagă că în spatele afacerii s-ar afla politicieni cu greutate.  

România liberă: Cum ați ajuns martor la Consiliul Concurenței?
Mihai Ghișa: Raportul nu are legătură cu cele relatate de mine.

Dar ați depus plângere.
A fost o răfuială între companii din Ilfov și București. Atâta tot. Eu am depus plângerea. M-au învățat cei de la Consiliul Concurenței. Au zis că, dacă fac așa, mă pot răzbuna pe ei (patronii celorlalte firme de taxi – n.r.). Nu are rost discuția pe tema asta. 

Sunt foarte mulți angajați  cu două și patru ore, dar lucrează 12 ore pe taxi.
E în funcție de cât lucrează. Foarte mulți sunt la al doilea serviciu. Nu avem forță de muncă în taximetrie. În momentul de față, în parcul meu auto am 165 de mașini, din care pe stradă 77. Nu avem forță de muncă din cauza Uber. 

De ce șoferii trebuie să facă un plan zilnic?
Planul reprezintă suma minimă pe care trebuie să o încaseze ca mașina să își susțină cheltuielile. Valoarea este între 80 lei și maximum 130 lei. Restul banilor intră în contabilitatea financiară. Aparatul fiscal nu poate fi păcălit. 

Cum justifică firma diferența de bani încasată de șofer?
În primul rând, bonurile de combustibil, pe care firma nu îl deduce. Restul banilor face parte din salariul lui. 

Și dacă șoferul este angajat cu două ore, primește pe contract 3.000 lei?
Habar nu am. În funcție de fiecare firmă. 

Diferența de bani este considerată salariul șoferului?
Da! Dacă există! Dacă nu, este considerată penalizare. Mai sunt șoferi care au datorii pentru că au lovit mașina. Prin contractul pe care îl are cu societatea, șoferul plătește, în caz că e vina lui. 

Ce se întâmplă cu șoferii când se vor pensiona?
Ăsta este contractul dintre firme și șofer. Dacă șoferul a semnat și a acceptat, atunci este problema lui. Nu a altcuiva. Dacă nu îi convine, nu acceptă. Fiecare societate are socotelile ei pe acest reper.

Codul Muncii spune că dacă ai contract pe două sau patru ore și lucrezi 12 se consideră muncă la negru.
Sunt mulți șoferi care iau cinci curse toată ziua, înseamnă că au lucrat două ore. El socotește și statul la cafea cu prietenii. Nu există pauză de masă. Ei aleg cum să lucreze. Fiecare societate are stabilite regulile sale. 

ITM a fost în control la dvs.? 
Da, de vreo șase ori. Nu m-a amendat niciodată. Niciodată! Mi s-a pus în vedere doar să fac anumite lucruri. Am fost amendat de ANAF. 
Atâta tot. De ANAF am fost amendat pentru că ei consideră că un Logan consumă 7 la sută și noi aveam un consum de 12 la suta de km. Nu are cum să consume doar 7 la sută pe aglomerația asta din București. Am fost amendat cu 1,5 miliarde lei (vechi – n.r.). Nu m-a amendat. M-a pus să plătesc diferența de combustibil și penalități. 

Cât de mare este evaziunea în taximetrie?
Nu știu. Este evaziunea care se face cu cuarțul. Mai sunt cei de la UBER, care nu sunt autorizați. Ceilalți patroni de taxi nu au înțeles că UBER a luat amploare din vina șoferilor noștri. La noi nu sunt mașinile curate, șoferii noștri cer șpagă. Ceea ce nu se întâmplă la UBER. Dacă clientul i-a dat o notă proastă, îl dă afară. La noi, nu.

Aveți cea mai controversată firmă de pe piață. De ce?
În primul rând, din cauza licențelor primite pe Ilfov. Există Legea 168, care îmi permite să fac transport de taxi. Acum nu mai zic nimic. 

Ce legături politice aveți?
Sunt vorbe. Din cauza asta am avut foarte multe controale. A fost o chestie aruncată de concurență. Au zis că ba că e Elena Udrea în spatele firmei, ba că e băiatul lui Sorin Oprescu, ba că e Gabriela Firea. Sunt doar zvonuri.  


Citește ziarul integral în format .PDF aici!

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design