5.7 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăSpecialCum explică profesorii succesul şi dezastrul la Bac

Cum explică profesorii succesul şi dezastrul la Bac

Numărul elevilor care au luat bacul a fost zero în peste 20 de licee din ţară. Majoritatea sunt grupuri şcolare în care învaţă elevi la seral sau veniţi de la şcolile de arte şi meserii, în timp ce programa de bacalaureat este pur teoretică şi nu ia în seamă pregătirea tehnică a elevilor, spun directorii instituţiilor cu promovabilitate zero.

 

Rezultatele slabe de la bacalaureat au dus ieri la prima demisie în instituţiile care nu au avut nici un elev cu medie de trecere: directoarea Liceului particular „Ioan Slavici„ din Timişoara a anunţat ieri că părăseşte sistemul de învăţământ.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat şi el măsuri în cazul acestor licee: „Toate locurile în care nu se face carte pentru a obţine un bacalaureat cu valenţele unui bacalaureat autentic ar putea fi transformate. În acele locuri trebuie să se dezvolte un învăţământ relevant, de exemplu învăţământ profesional„, a spus el.

România are nevoie de astfel de instituţii, pentru că s-a pierdut noţiunea de meseriaş, a adăugat Funeriu.

Directorii liceelor vizate spun, la rândul lor, că este nevoie de schimbări şi cer un bacalaureat diferenţiat de liceele teoretice, dat fiind nivelul de pregătire al elevilor lor şi profilul tehnologic al grupurilor şcolare. Pe de altă parte, profesorii dau vina şi pe schimbarea repetată a programei de bacalaureat şi pe „reformele fără sfârşit” din sistemul de învăţământ pentru rezultatele slabe obţinute de elevii lor.

Elevi de nota 5 în generală

În judeţul Argeş sunt patru licee în care gradul de promovare a fost zero. Unul dintre acestea este Grupul Şcolar Agricol din Costeşti unde, în mod tradiţional, vin copii cu medii mici, pentru că cei mai buni la învăţătură merg la liceul teoretic din oraş. „Gradul de pregătire este foarte scăzut, dacă ne uităm la mediile din clasele V-VIII, iar unii elevi nu au luat nici 5 la admitere,” explică directoarea grupului şcolar, Maria Anca. „La noi vin elevii cu cele mai mici note din judeţ, iar frecvenţa elevilor lasă de dorit,” adaugă ea. În plus, anul acesta nu a mai existat proba de specialitate la bacalaureat şi nici posibilitatea de a da proba de sport, care ar fi dus la rezultate mai bune.

„Soluţia ar fi un bacalaureat diferenţiat pentru grupurile şcolare, iar dacă un copil de la un grup şcolar vrea să meargă la facultate, să se poată înscrie şi la bacalaureatul teoretic,” spune profesoara. Ea dă exemplul probei de matematică, unde subiectele au fost prea dificile în opinia multor elevi, părinţi şi profesori. „Se lucrează altfel cu un elev de la un liceu teoretic. Ce rezultate poate avea la matematică un copil care nu a avut nota 5 la această materie?”, se întreabă ea.

„Pentru performanţă e nevoie de stabilitate”

Liceul Tehnic pentru Protecţia Mediului din Piteşti este o altă instituţie, de data aceasta particulară, unde nici un elev nu a trecut bacul. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Cristiana Sima, spune că în examen au intrat doar patru elevi din promoţia de zi, iar restul au fost elevi de la seral. În opinia sa, de vină pentru rezultatele de la bacalaureat sunt desele schimbări de curriculum şi programa prea încărcată. „Se fac reforme fără cap şi fără coadă, aceşti copii sunt cobaii reformelor. Performanţă se poate face doar dacă ai stabilitate,” spune Sima, care a fondat liceul acum cinci ani. Instituţia are dotări moderne, sistem 3D pentru lecţii interactive, copiii au făcut consultaţii pentru bacalaureat, iar părinţii au participat la discuţii cu profesorii, aşadar cadrele didactice şi-au făcut datoria, spune Sima.

Specializarea elevilor este însă în ştiinţe naturale, fiind vorba despre un liceu tehnic, iar subiectele au fost similare cu cele pentu liceele teoretice, adaugă fondatoarea liceului, care este şi profesoară universitară. „Nu ştim ce vrem de la copiii noştri. Le dăm la examen integrale pe care nu le vor folosi niciodată în viaţă; haideţi să le cerem lucruri practice,” adaugă Sima. Pe de altă parte, unii dintre elevi nu-şi dau silinţa să înveţe, mai spune ea.

„Ne aşteptam la rezultate slabe, dar nici chiar aşa”

Un alt liceu cu grad de promovare zero este Grupul Şcolar din Vlădeni, judeţul Iaşi. Aici sunt şcolarizaţi elevi din şase comune, dar este vorba în primul rând de cei cu situaţie materială mai dificilă şi cu capacităţi intelectuale modeste, pentru că cei mai performanţi elevi merg de obicei la licee din Iaşi, explică directorul grupului şcolar, Vasile Tătaru.

Anul acesta au dat bacul 37 de absolvenţi – 16 de la frecvenţă redusă, 12 veniţi pe ruta progresivă, de la şcolile de arte şi meserii, şi alţi nouă din seriile anterioare. Directorul spune că, în urma evaluărilor şi simulărilor făcute pe parcursul anului, se aştepta la rezultate slabe, „dar nici chiar aşa”, spune Tătaru. În opinia directorului, profesorii nu sunt vinovaţi de performanţele slabe ale elevilor, pentru că aceiaşi profesori predau şi la gimnaziu, unde au elevi de 10 pe linie. La grupul şcolar vin însă elevi cu o „inteligenţă de factură practică, aplicativă”, care nu se pot compara cu elevii de la liceele teoretice. Examenul de bacalaureat a fost însă la fel pentru ambele profiluri. „Nu se poate să dai aceleaşi subiecte elevilor de la un grup şcolar şi celor de la licee cu olimpici,” crede Tătaru.

Ca şi ceilalţi directori de grupuri şcolare, Tătaru crede că bacul diferenţiat ar fi o soluţie mai bună pentru elevii din unităţile cu profil tehnologic. „Disciplinele de profil, care au fost eliminate din bacalaureat, i-ar fi ajutat pe copii,” spune el.

Elevi nepregătiţi şi supraveghere „extremă”

Nici un elev de la Grupul Şcolar Ostrov, din Constanţa, nu a promovat. „Procentul mic de promovabilitate se datorează în primul rând elevilor, care au fost foarte slab pregătiţi, dar şi severitatea a fost dusă la extrem. Un examen de bacalaureat nu înseamnă olimpiadă, iar subiectele de anul acesta au avt un grad ridicat de dificultate„, a declarat Gheorghe State, membru al comisiei de bacalaureat. Majoritatea absolvenţilor sunt elevi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă şi salariaţi trecuţi de mult de prima tinereţe. După încheierea probelor, 54 dintre ei au obţinut note de peste 5 la Limba şi literatura română, 21 la Biologie şi 20 la Matematică, dar tot nu au promovat.

Subiecte mult mai grele

Profesorii din liceele din Timişoara unde nici un elev nu a reuşit să ia bacalaureatul dau vina pe tinerii care nu s-au pregătit şi pe subiectele mult mai grele decât în alţi ani. În opinia Mariei Stanca, profesoară şi directoare adjunctă a Liceului CFR din Timişoara, „în 2011 a terminat o generaţie mai slabă decât în alţi ani”.

De asemenea, Andreea Muntean, de la Liceul de Industrie Alimentară din Timişoara, spune că elevii nu au luat în seamă avertismentele potrivit cărora nu vor mai putea copia. „Ei ştiau de la începutul anului la ce să se aştepte. Nu cred că subiectele au fost atât de grele pe cât spun elevii”, a spus Muntean. De asemenea, prin Arad a circulat zvonul că la liceele de fiţe profesorii au testat unghiurile de filmare din care nu puteau fi văzuţi şi au dictat răspunsurile de o serie de subiecte. „Este în joc faima acelor licee. Păcat că nu a fost înregistrat şi sunetul. Se vede pe înregistrări cum unii dintre elevi privesc pe pereţi, iar apoi se apucă să scrie, dintr-o dată, cu toţii”, a spus un părinte din Arad.

„Sfătuiţi” să aibă grijă ce vorbesc

La Cluj, unii dintre profesori spun că au fost „sfătuiţi” să fie rezervaţi în declaraţii. Unul dintre ei a spus că „subiectele au fost formulate destul de tulbure, aşa că au lăsat loc la interpretări. Este greu la Limba română, pentru un elev mediu, să scrie şi despre Mircea Eliade, şi despre Nichita Stănescu. Au luat note mari doar geniile ori cei care au investit sume grele în meditaţii!”.

„Soluţia ar fi un bacalaureat diferenţiat pentru grupurile şcolare, iar dacă un copil de la un grup şcolar vrea să meargă la facultate, să se poată înscrie şi la bacalaureatul teoretic.” MARIA ANCA, directoarea Grupului Şcolar Agricol, Costeşti

Monica Bonea
Monica Bonea
Monica Bonea, editor Rl online
Cele mai citite

Efectele poluării: Fiecare dintre noi consumăm echivalentul unei cărți de credit pe săptămână de microplastic

Ana Maria Răducanu, fondatoarea unui magazin zero waste, a subliniat într-o intervenție la Pro Verde impactul grav al poluării cu microplastice asupra sănătății noastre. Ea...

Serviciile de piață domină economia: cele mai multe întreprinderi și salariați

Mai mult de jumătate dintre întreprinderile active din România (52%) au fost anul trecut în domeniul Serviciilor de piață, sector care a raportat și...

Antreprenorii mici, blocați în activitatea economică

Micii antreprenori cer o soluție rapidă pentru a-și putea continua activitatea fără impedimente legislative Intrarea în vigoare a Ordinului 181/2023 al Ministerului Afacerilor Interne (MAI)...
Ultima oră
Pe aceeași temă