Un grup de biologi, avându-l în frunte pe Mihai Andrei, preşedinte al Asociaţiei de Botanică din România, adresează o scrisoare ministrului Mediului cerând o intervenţie rapidă şi eficientă pentru protejarea biodiversităţii din Pădurea Letea de acţiunile distrugătoare ale cailor semisălbatici.
Grupul de biologi spune, în scrisoarea trimisă ministrului Laszlo Borbely, că Pădurea Letea a fost declarată monument al naturii nu pentru prezenţa cailor domestici, ci pentru valoarea floristică şi ecologică a habitatelor sale. “Nicăieri în lume nu mai există o pădure de stejar în amestec cu alte specii lemnoase aşezate pe un substrat nisipos fluvio-maritim.
Nicăieri în lume nu sunt adunate, ca la Letea, atâtea specii ierbacee rare sau endemice, unele neidentificate, care trebuie protejate de acţiunile distrugătoare ale cailor sălbăticiţi scăpaţi de localnici de sub control. Este regretabil că un grup de indivizi neavizaţi a mistificat realitatea, pe care apoi a regizat-o, prezentând-o presei şi publicului larg ca fiind o modalitate de realizare a unui proiect european bazat pe existenţa unei specii ancestrale de cai, care de fapt nu există în România”, precizează biologii în epistolă.
Trimitere la Dimitrie Cantemir
Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat că a identificat fonduri de investiţii pentru refacerea gardului de împrejmuire a Pădurii Letea pentru a bloca accesul cailor în zona protejată. „Încercarea unor fundaţii de a demonstra că în Pădurea Letea ar fi o specie de cai sălbatici nu are nici un suport ştiinţific. Cei care susţin această ipoteză invocă scrierile lui Dimitrie Cantemir privind prezenţa calului sălbatic rusesc la gurile Dunării.
Argumentul celor de la Vier Pfoten că de la Cantemir şi până acum calul a trăit necontenit în Pădurea Letea este fără fundament ştiinţific, fiind folosit doar pentru a continua proiecte cu finanţare europeană de salvare a cailor din această zonă foarte sensibilă din punct de vedere ecologic. Măsluirea realităţilor de la Letea a creat animozităţi între cei ce ar trebui să acţioneze pentru rezolvarea problemei cailor care distrug pădurea”, a spus Baboianu.
Acesta a subliniat că protocolul de colaborare propus de Fundaţia Vier Pfoten pentru salvarea cailor de la Letea este blocat, pentru că mai multe instituţii din Tulcea care au atribuţii legale în această chestiune refuză să protejeze caii sălbăticiţi ce aduc prejudicii biodiversităţii din zonă şi solicită eliminarea lor din pădure.
În această tabără se află ARBDD, Direcţia Silvică Tulcea şi Prefectura Tulcea.
Demiteri la DSV
De partea celor care încearcă să menţină caii sălbăticiţi în Pădurea Letea se situează însă conducerea Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, care a trimis un control la DSV Tulcea privind transportul cailor din Deltă spre abatoare. În urma controlului, Marinela Tertiş, directorul DSV Tulcea, a fost găsită vinovată de “management defectuos”, dar în actul de control nu se precizează care sunt faptele incriminate. “Nu am încălcat nici o dispoziţie legală. Este surprinzător că Autoritatea Naţională nu a întreprins nimic împotriva celor care au dus cai bolnavi în judeţul Brăila, răspândind astfel epidemia în acest judeţ, iar mie mi se impută o vină pe care nu o am”, a precizat Tertiş.
