Chipul unui tânăr fotograf, un autoportret, a ajuns recent o emblemă a revoluţiilor din Orientul Mijlociu şi din America Latină. Imaginea a fost furată şi apare acum pe tricourile de pretutindeni, devenind un icon pentru grafferii din Spania şi Iran.
Noam Galai este un fotograf căruia i s-a furat un autoportret de care s-a abuzat în toată lumea, devenind un caz unic de furt de proprietate intelectuală şi de identitate, la nivel mondial, după cum constată presa americană.
„Chiar dacă acum aş elimina poza mea originală, nimic nu se va schimba. Imaginea este acolo. Nu cred că acum se mai fură de la mine, ci de la fiecare„, spune Naom Galai.
Povesteşte că în urmă cu cinci ani, se juca plictisit cu aparatul de fotografiat. Avea 21 de ani şi abia ajunsese din Israel în New York unde era student la Arte. A realizat o serie de autoportrete în care ţipă exagerat şi pe care le-a postat pe Flickr. „Întreaga sesiune mi-a luat, probabil, vreo trei minute„, spune el. Conceptul de lucru era să genereze imagini care evocă inconfundabil frustrarea omului ajuns peste limită. Când părinţii lui i-au văzut fotografiile l-au sunat îngrijoraţi să vadă dacă se simte bine. „Am ştiut atunci că imaginile vor avea efect asupra oamenilor”, mai spune autorul.
Aşa a şi fost, cineva a găsit-o, a copiat-o şi a furat-o. Apoi altul a făcut asta, şi altul, şi altul. Prima oară a aflat în urmă cu câţiva ani când un prieten l-a felicitat pentru vânzarea fotografiei pentru tricouri, după ce a văzut „Ţipătul” pe bluza cuiva din metroul new yorkez.
A început o adevărată vânătoare pentru a avertiza pe toată lumea că fotografia – şi faţa – utilizată în întreaga lume este a lui. A descoperit nasturi cu faţa lui vânduţi turiştilor din SUA, a găsit un album rock pe a cărui copertă apare, o mulţime de tricouri în magazinele din New York şi a fost nevoit să plătească 30 de dolari pentru a avea unul. Un scriitor din Mexic a folosit acelaşi chip pentru coperta cărţii sale, creditând însă un alt artist.
Un român i-a găsit chipul în Spania
Dar a găsit şi în Iran desene graffiti care folosesc faţa lui pentru a inspira revoluţia. Asta nu l-a deranjat. „Dacă oamenii de acolo doresc să scape de guvern şi faţa mea îi ajută, de ce nu?”, spune el. De asemenea, a mai găsit exemple în care imaginea era folosită şi în alte momente anti-guvernamentale, în Honduras şi în Spania. Deşi nu i s-a confirmat, a aflat că faţa lui a fost folosită în Siria şi în Egipt.
Galai a lansat un blog pentru a semnala locurile unde a găsit chipul său, iar vizitatorii web din întreaga lume îi semnalează noi exemple. Un artist din Olanda i-a trimis poza unei picturi cu el. Artistul i-a spus că nu a ştiut de el când a folosit imaginea şi a prezentat-o într-o expoziţie.
O poveste ciudată vine de la un cititor român al blogului, Iulian Onofrei, care a citit povestea lui Galai şi şi-a amintit că el însuşi a fotografiat în urmă cu un an ceva asemănător, în Cantavieja, Spania. Galai a primit adresa de la român, a deschis site-ul Google Street View şi a găsit el însuşi imaginea respectivă pe un zid al oraşului.
Noam Galai a fost plătit o singură dată pentru folosirea fotografiei de către National Geographic în revista Glimpse. „Există două feluri de oameni care folosesc imaginea. Unii o fac pentru bani. Urăsc când oamenii fac asta fără să întrebe. Dar atunci când este folosită pentru mişcare şi artă, simt că poate eu sunt cel care îi ajută şi nu mă deranjează cu adevărat„, spune Galai.
Din armată în artă
E o ironie în faptul că poza lui Noam Galai a ajuns în Iran, la doar câteva săptămâni după ce tânărul a părăsit armata israeliană unde era şofer de tancuri, menţionează msnbc.com. Aproape întotodeauna imaginea lui este folosită de oameni furioşi, frustraţi, ajunşi la punctul de a lua o decizie radicală. Ironia e că autorul niciodată nu a simţit asta când s-a fotografiat. „Sunt exact opusul, calm şi fericit de cele mai multe ori, foarte rar sunt supărat”, spune el.
Noam Galai lucrează acum ca fotograf şi artist de publicitate pentru AOL, în New York. Spune că „Strigătul furat” a fost mai mult o binecuvântare decât un blestem pentru el. A găsit de lucru ca freelancer, a început să producă tricouri şi alte suveniruri pe care le vinde pe site-ul său. A colaborat cu importante organisme de presă: de la Rolling Stone Magazine, la NBA, AOL, Getty Images, Fox News, CNN şi National Geographic.
