Primăria Constanța are planuri mari: vrea să transforme orașul într-un „smart city“. Primarul PSD Decebal Făgădău vorbește, de mult timp, despre proiectul „My CT 2.0“, care are mai multe componente: „smart city“, „mobility city“, „energy city“ și „I city“. Dacă ne uităm la proiecte și visăm, ni se pare că în scurt timp vom ajunge o metropolă precum Barcelona, oraș de inspirație pentru edilul de la Marea Neagră.
Recent, primarii pași pentru implementarea conceptului de smart city au fost realizați și prezentați, după opt luni de discuții între primărie și reprezentanții unei companii de telefonie mobilă, pe care nu o numesc, pentru a nu-i face deservicii de imagine. Primul lucru la care s-au gândit reprezentanții primăriei și ai companiei a fost facă o parcare inteligentă dintr-una proastă sau nătângă (cum vreți să-i spuneți, respectând analogia). Așadar: o parcare de 50 de locuri, din zona Sălii Sporturilor, adică undeva în centrul orașului, lângă mai multe cafenele și restaurante de fițe, dar și lângă Teatrul Național de Operă și Balet Constanța, va fi echipată cu senzori plasați în asfalt. Senzorii vor fi conectați la o platformă care procesează în timp real disponibilitatea locurilor.
Când am citit știrea, n-am știut dacă să râd sau să plâng. Dacă veți veni vreodată în Constanța, aș putea pune pariu de pe acum că nu veți găsi un loc liber în această parcare decât o dată la o sută de încercări. Pe lângă restaurante și cafenele, în apropierea acesteia s-a ridicat o clădire de cinci etaje, lipită de un imobil de patrimoniu, clădire unde se află sediul Serviciului de Taxe și Impozite. Clădire care are numai câteva locuri de parcare. De altfel, din câte am aflat, angajații nu au voie să le folosească, nici nu ar avea cum, fiind prea puține. Vor putea însă folosi această parcare.
Ar putea să-mi reproșeze unii că sunt cârcotaș, că este totuși un pas înainte. Nu este însă nici măcar un pas, aș răspunde. În municipiul Constanța sunt înmatriculate 118.325 autoturisme, la care se adaugă multe altele înmatriculate de către localnici în Bulgaria și cele înmatriculate de persoanele juridice cu sediul în alte județe. Gradul de motorizare este de 37,34%, cel mai mare din țară, după București. Cele 50 de locuri inteligente de parcare reprezintă 0,04% din numărul total al mașinilor.
Problema Constanței nu este lipsa parcărilor inteligente, ci lipsa parcărilor. Din 1989 încoace s-au construit numai două parcări supraetajate: una în Mamaia, folosită de turiști timp de două luni pe an, în rest pustie, alta în zona spitalului județean, plină până la refuz în fiecare zi. În campanie, primarul Făgădău a promis mult: patru parcări supraetajate, o parcare subterană, parcări în cartierele aglomerate. A trecut un an de la alegeri, dar nu s-a pus nici o cărămidă. Nici nu se va pune anul acesta, pentru că în buget nu sunt prinse parcări. Am o lună experiență cu promisiunile primarilor ca să nu îmi dau seama că timpul până la finalizarea mandatului este scurt, iar îndeplinirea promisiunilor e din ce în ce mai nesigură.
Aproape 60% dintre constănțeni nu au mașină și nu sunt interesați, poate, de parcări. Sunt însă interesați, cu siguranță, de alte aspecte ce nu țin de un „smart city“, ci de un „normal city“. Sunt interesați să aibă un oraș în care să nu existe mii sau zeci de mii de câini și pisici fără stăpân. Nu vreți să știți câte animale călcate de mașini am văzut în ultimele luni sau câți copii speriați de patrupede nervoase. Vor cu siguranță constănțenii să locuiască într-un oraș care are spații verzi, așa cum ni s-a promis. De aproape un deceniu, primăria nu găsește resurse și/sau soluții pentru a întocmi registrul spațiilor verzi, registru care ar bloca construcția de blocuri pe spații verzi. Există acum în dezbatere un regulament pentru spații verzi, care prevede derogări de la orice tip de construcție. Practic, în forma actuală, regulamentul îți va permite să betonezi cele mai căutate cartiere, dacă plantezi copaci la marginea orașului. Vor un plan urbanistic general, care nu mai e adus la zi de aproape 20 de ani, un plan care ar mai pune ordine în crimele urbanistice comise în toată această perioadă.
Constănțenii mai vor să locuiască pe străzi asfaltate, dar cererile în acest sens sunt respinse de primărie pentru că nu sunt bani (deși același primar se laudă, de doi ani, că gestionează cele mai mari bugete din istoria orașului). Cu siguranță vor constănțenii un mediu curat, își aduc probabil aminte că în oraș circulau tramvaie și troleibuze, înlocuite la un moment dat cu fumigene diesel, autobuze cumpărate de fostul primar Mazăre tocmai din Belarus. Din păcate, transportul electric este un vis frumos. Constanța împrumută 100 de milioane de euro pentru autobuze. Uitați-vă la Galați, care a reușit să aducă transport în comun electric cu fonduri europene și a scăpat de acele maxi-taxi teleportate parcă din filme de groază. Și mai vor ceva oamenii, cu siguranță: vor să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește modul cum se cheltuie banii lor și vor ca primăria să coboare din turnul de fildeș și să comunice eficient și pragmatic. S-a implementat recent în Cluj un așa-numit „buget participativ“, există pași pentru implementarea unui sistem asemănător în Constanța.
În loc de aceste lucruri simple, în loc să îndeplinească promisiunile, primăria alocă 654.500 de lei pentru a închiria o scenă pentru un concert susținut de trustul media al lui Voiculescu, primarul vorbește direct cu ministrul pentru a obține o autorizație pentru un SRL care vrea să organizeze un concert pe o plajă extinsă cu bani europeni – lucru interzis, primăria devine partener la tot felul de evenimente care implică grătare, paste, înghețată etc. Circ și pâine. Este un clișeu, știu, dar exact asta se întâmplă.
Ne batem cu pumnul în piept că dezvoltăm un „smart city“, ne lăudăm că suntem granița Uniunii Europene și a NATO. Vorbim despre planuri macro, dar ignorăm nivelul micro. Ne îmbătăm cu aerul tare al înălțimilor, dar nu ne uităm la gropile în care călcăm.
