În prima zi a târgului de carte prin pavilioanele Romexpo bătea vântul. Standurile gemeau de cărţi pe care din păcate doar foarte rar vreun trecător răzleţ le mai răsfoia.
Ce-i drept, prima zi de târg e întotdeauna mai slăbuţă, bucureştenii preferând îngrămădeala tradiţională de weekend. Editorii vin în întâmpinarea cititorilor cu reduceri substanţiale şi cu superoferte. Există cărţi de 2 lei, de 5 şi de 10 lei, varianta ca la două cărţi cumpărate să primeşti una gratis sau discount-uri serioase. De pildă, editura Humanitas are reduceri de 10%, starul ediţiei din acest an fiind „Zen.Jurnal.2004-2010″a lui Mircea Cărtărescu.
Ceauşescu şi Osama bin Laden, printre personajele târgului
Grupul editorial Trei vine la Bookfest cu reduceri de 30% şi cu titluri incendiare ca „Înăuntrul Regatului – Viaţa mea in Arabia Saudită” de Carmen Bin Laden, nimeni alta decât cumnata liderului Al Qaida, sau „Wikileaks-Mărturisirile purtătorului de cuvânt al celui mai periculos website din lume”, carte semnată de Daniel Domscheit-Berg, fostul număr doi din Wikileaks. O lansare de suflet va fi cea a volumului de poezii al regretatului Alex Leo Şerban, „Alte camere, alte glasuri de ieri”. Paralela 45 are o ofertă foarte tentantă: „Istoria critică a literaturii române” a lui Nicolae Manolescu care se vinde în librării cu 250 de lei poate fi achiziţionată la târg cu doar 100 de lei.
Poliromul aduce peste 1000 de titluri, orice carte de la stand se vinde cu o reducere de 20% şi, în plus, 250 de cărţi ale acestei edituri pot fi cumpărate la preţul psihologic de 9.99 lei. La toate acestea se adaugă şi 8 pachete promoţionale pentru care reducerea este de 30-35%. Printre „vedetele” Poliromului se numără volumul „Dictatura lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989). Geniul Carpaţilor” a istoricului polonez Adam Burakowski, cel mai recent roman al lui Haruki Murakami, „1Q84″, dar şi cărţile scriitorilor maghiari Adam Bodor („Vizita Arhiepiscopului”) şi Attila Bartis („Plimbarea”) care se numără printre invitaţii speciali ai ediţiei de anul acesta ce are în prim plan literatura din ţara „vecină şi prietenă”, Ungaria.
O ediţie bilingvă
De altfel, Bookfest 2011 dă vizitatorului un vag sentiment de călătorie în oraşele din Secuime pentru că aproape totul e bilingv, de la ziarul târgului cu articole scrise-n română şi-n ungureşte, la ministrul care a tăiat panglica evenimentului vorbind, democratic, în ambele limbi. Marko Bela (prezent nu doar în calitate de politician, ci şi de autor) chiar remarca faptul că acum 20 de ani părea o pură ficţiune ideea ca ministrul român al Culturii să fie vreodată un etnic maghiar. Ungaria este prezentă la Bookfest prin cei mai mari scriitori ai săi de azi ce vor dialoga pe tot parcursul târgului cu cititorii şi, nu în ultimul rând, e reprezentată de produsele tradiţionale: palinca de pere, caise şi prune, unicum şi vinuri de Tokay. Un ceaun nou-nouţ este pregătit să fiarbă la foc mic faimosul gulas. O altă editură care şi-a axat oferta pe scriitorii maghiari este Curtea Veche care va lansa volume de Tvrtko Vujity, Jozsa Marta, Peter Nadas şi Andras Forgach.
Esterhazy crede în îngerii lui Pleşu
La standul Ungariei stătea deja la datorie marele scriitor Peter Esterhazy pe care l-am „atacat” şi noi întrebându-l ce relaţii are cu literatura română. „Pe de o parte este vorba de o relaţie colegială, am întâlnit şi am cunoscut scriitori români peste tot în lume, dar peste asta, relaţia cea mai importantă este cea pe care o am cu cărţile literaturii române. Acum o să bat puţin în retragere şi o să spun că este totuşi minunat să poţi pune un chip în spatele unei cărţi. Sigur că nu voi putea face asta cu Panait Istrati pe care evident că nu l-am cunoscut niciodată personal, dar care reprezintă pentru mine o lectură esenţială. Literatura unei ţări vecine este mereu una de mare interes pentru că vecinul are o tradiţie a lui, dar, în acelaşi timp, există şi foarte multe lucruri comune. Deşi locuim în mare cam acelaşi spaţiu, am avut destine diferite. Să privim nu mai departe de experienţa comunistă: dictatura lui Ceauşescu a fost mult mai cruntă decât genul de dictatură a lui Kadar, de aceea reacţiile şi reflexele noastre în ceea ce priveşte comunismul sunt atât de diferite. Mie-mi place să citesc despre lucrurile care ne unesc şi despre cele care ne diferenţiază.”
Referitor la cărţile peste care a lipit chipuri de autori, Peter Esterhazy s-a oprit la Andrei Pleşu şi la cartea sa „Despre îngeri” pe care a avut-o mereu în minte atunci când a scris „Cartea lui Hrabal” unde apar ca personaje doi îngeri. În plus, s-a născut un joc frumos între el şi Ruxandra Cesereanu care a scris o carte despre un bărbat în replică la volumul lui Esterhazy „O femeie”.
