Statul aruncă praf în ochii FMI atunci când vorbeşte de verificarea averilor persoanelor înstărite şi a impozitelor plătite de aceştia.
In urma presiunilor făcute de FMI în a doua parte a anului trecut Guvernul s-a obligat faţă de instituţia internaţională să dezvolte un mecanism de verificare a averilor mari. Deţinătorii acestora, promitea Guvernul, vor fi taxaţi pentru toate câştigurile provenind din surse pentru care nu sunt acceptate scutiri.
„Am constatat că avem foarte multe firme cu datorii în România şi patroni foarte bogaţi care, în decursul ultimilor ani, au omis în mod deliberat să îşi înregistreze veniturile pe societate, lucrând la negru, făcând evaziune fiscală, sustrăgându-se de la plata impozitelor, iar cu aceşti bani şi-au construit case, şi-au plătit excursii de sute de mii de euro, şi-au cumpărat bijuterii, yachturi, elicoptere sau avioane de lux. Aceşti oameni sunt ţinta noastră, pe aceştia intenţionăm să-i controlăm”, declara ameninţător la finele anului trecut şeful Fiscului, Sorin Blejnar.
Metode savante de control
După mai multe amânări Guvernul a adoptat mult lăudata ordonanţă. In luna martie au fost realizate şi normele de aplicare a ordonanţei. Fiscul a prezentat trei metode de verificare. Prima metodă e a „sursei şi cheltuirii fondului” şi prespune compararea cheltuielilor efectuate într-un an cu veniturile declarate (impozabile). A doua metodă, a fluxurilor financiare, presupune controlul mişcărilor de sume şi de numerar în conturile bancare şi compararea acestora cu veniturile declarate. Metoda ar fi utilă în special pentru depistarea veniturilor nedeclarate.
In fine, metoda patrimoniului presupune determinarea venitului impozabil pe baza creşterii patrimoniului net, după scăderea cheltuielilor persoanei verificate în anul respectiv.
Acţiunea de control este iniţiată în cazul în care organul fiscal constată, prin aceste metode, o diferenţă de minimum 10% între venitul real şi cel nedeclarat. Dacă în urma controlului persoana verificată nu poate prezenta acte justificative pentru o diferenţă de venituri ce depăşeşte 50.000 lei, atunci va fi aplicat impozitul de 16%. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dan Lazăr spune că primele verificări ale persoanelor cu venituri mari vor avea loc anul viitor, întrucât pentru analiză sunt necesare declaraţiile de venit pe anul 2011, legea intrând în vigoare la data de 1 ianuarie a acestui an.
Controlul n-are succes în practică
Deocamdată sistemul nu poate funcţiona din cauza absenţei atât a sistemului informatic necesar cât şi a inspectorilor fiscali specializaţi. Dacă aceste probleme pot fi soluţionate până la demararea verificărilor, altele sunt impedimentele cu adevărat serioase şi greu surmontabile la acest moment.
„Va veni inspectorul şi va întreba de unde am avut bani să îmi construiesc o vilă căci nu am declarat că aş fi avut vreun venit. Oricine îi va putea spune că a făcut contrabandă cu carburanţi în Clisura Dunării inainte de 2000 şi că i-au rămas de atunci banii necesari achiziţiei”, spune Gabriel Biriş, avocat în cadrul firmei Biriş&Goran. Potrivit lui, după 10 ani intervine prescripţia şi persoana controlată nu va mai putea fi trasă la răspundere, nici măcar pentru contrabandă.
Impedimente constituţionale
Dan Schwartz, de la Scot & Company spune că chiar şi în aceste condiţii Fiscul va putea cere ca verificatul să arate de unde are banii lichizi. „Problema este însă Constituţia care spune că se prezumă câştigarea licită a averilor”, spune el. Fiscul i se va putea solicita să demonstreze contrariul şi vor fi foarte multe procese, afirmă Dan Schwarz.
Atât Biriş cât şi un alt consultant chestionat de România Liberă, anume Gabriel Sincu, de la Mazars afirmă că, dacă Fiscul ar dori cu adevărat ca sistemul să funcţioneze, ar trebui introduse declaraţii de patrimoniu. Acestea ar urma să arate patrimoniul individului la un anumit moment de referinţă.
„Sentimentul meu este că la nivelul Ministerului Finanţelor nu se doreşte introducerea acestora”, spune un consultant fiscal. „Fără aceste declaraţii situaţia este la fel de clară ca şi o ecuaţie în două necunoscute. Ştim cu toţii că unu plu unu fac doi însă nu ştim de unde provin unităţile”, spune Sincu. Adoptarea declaraţiilor de patrimoniu la o anumită dată ar echivala însă cu o amnistie fiscală pentru cei care au obţinut ilicit averi înainte de data respectivă. „In absenţa declaraţiei de patrimoniu oricine va putea spune că a obţinut bunul respectiv anterior anului verificat”, spune Sincu. In plus consultanţii aşteaptă ca Finanţele să adopte şi instrucţiuni referitoare la aplicarea celor trei metode de verificare. „Va trebui explicat cum se face corelarea dintre veniturile firmei, persoanei, etc”, spune un consultant. „După părerea mea e doar o legislaţie care să dea bine la FMI, fără aplicabilitate practică”, afirmă Gabriel Sincu.
Citeşte şi editorialul RL: De ce economia neagră învinge statul
