În momentul de faţă, există peste 1.000 de produse agricole şi alimentare protejate de sistemul european de calitate, al denumirilor de origine protejata şi indicaţiilor geografice protejate. România nu are decât un produs admis pe această listă unde sunt recunoscute calităţile gastronomice superioare şi tradiţia culinară avută de respectivul produs.
Ceapa de Mako bate ceapa de Buzău
În schimb, alte ţări din Europa Centrală şi de Est sunt prezente cu mult mai multe produse: Ungaria – 7 (cârnaţi de Gyula, salam de Budapesta, salam de Szeghed, ceapă de Mako), Cehia 29 (două tipuri de bere din care una cea de Brno, brânză din Boemia de sud, chimen ceh, salam de vânătoare, biscuiţi de Karlovarský), Polonia 26 (care a reuşit să promoveze până şi anumite condimente specifice şi, desigur, celebrii cârnaţi polonezi), Slovacia 13, Slovenia 5, Grecia 88. Mai rău decât noi stă Bulgaria care nu are niciun produs de calitate europeană.
Recunoaştere la nivel european a calităţii superioare dobândite de un anumit produs arată capacitatea locuitorilor dintr-o anumită zonă de a valorifica într-un fel specific resursele proprii şi tradiţia. Primind această marcă de calitate europeană, produsul va deveni mai căutat, mai uşor de recunoscut şi preţuit de către consumatori. Va dobândi o valoare de piaţă mai ridicată.
Cârnaţii de Pleşcoi, de calitate europeană într-un an jumătate
Din păcate, în viitor, doar două produse autohtone ar putea ajunge pe lista produselor de calitate protejate prin sistemul european de calitate. În primul rând, vorbim de cârnaţii de Pleşcoi. „Începând cu data de 30 martie, această denumire se află în faza de opoziţie naţională”, după cum ne-a precizat Lucia Romanescu, şefa Serviciului Produse Tradiţionale care funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii. În această perioadă orice producător va putea contesta particularitatea acestui tip de produs. Dacă în termen de 60 de zile nimeni nu va ridica nicio obiecţie denumirea „cârnaţi de Pleşcoi” va primi protecţia de denumire geografică la nivel naţional. Din momentul în care documentaţia va fi trimisă la Bruxelles şi până în momentul în care cârnaţii de Pleşcoi vor primi certificatul european de calitate vor urma un an şi jumătate de analize. Dosarul celui de-al doilea produs „Novac afumat din Ţara Bârsei” propus Europei de România este în analiză la Ministerul Agriculturii.
Se pregătesc: telemeaua de Bran, castraveţii de Matca
Cum poţi identifica ce produs are cele mai mari şanse pentru a obţine „un certificat de calitate” recunoscut pe plan european?
„Conform regulamentelor, protecţia de calitate se acordă unei denumiri şi nu unui produs, în spatele denumirii aflându-se un mod anume de prelucrare a materiei prime precizat într-un caiet de sarcini elaborat şi asumat de grupul aplicant, precum şi un plan de control foarte specific, axat pe specificul documentatiei. Generic vorbind, produsele eligibile ar fi acele produse care poartă o denumire care a făcut istorie pe piaţa de consum, şi care, prin faptul că sunt foarte specifice unei zone geografice, din dorinţa producătorilor de a pune în evidenţă acea arie, au inclus în denumirea produsului fie chiar zona geografică de provenienţă, fie un regionalism specific acelei regiuni”, ne explică Lucia Romanescu.
Produsele autohtone care ar putea îndeplini aceste criterii ar fi: telemeaua de Bran, telemeaua de Sibiu, brânza de Gulianca, sau ca produse agricole: ceapa de Pericei, castraveţii de Matca.
Birocraţie, muncă de convingere, scepticism
Comisarul European pentru agricultură, Dacian Cioloş ne-a precizat că unul dintre motivele pentru care există atât de puţine produse româneşti recunoscute îl reprezintă şi lipsa fondurilor pentru a sprijini astfel de iniţiative. „În 2008 când eram ministru am creat un Oficiu Naţional pentru Produse Tradiţionale, care din pacate a fost sacrificat pe altarul austerităţii. Obiectivul acestui oficiu era tocmai de a identifica produse cu potenţial şi a ajuta producătorii care doresc – pentru că dacă producătorii nu doresc să facă eforturile necesare pentru protecţie, aceasta nu se poate face cu forţa -, să-si pregătească dosarele şi să-şi dezvolte piaţa.”
La rândul său, Lucia Romanescu spune că demersurile pentru recunoaşterea europeană a calităţii produselor autohtone au început abia la mijlocul anului 2008, la un an şi jumătate după aderarea României la UE. „Au existat dificultăţi în convingerea producătorilor dintr-o anumită regiune pentru ca aceştia să se asocieze în vederea realizării acestui demers. Pentru a identifica potenţiale denumiri care să se înscrie în limitele regulamentelor cu acest specific este nevoie de o investigaţie amănunţită. Nu, în ultimul rând, procedeul complet pentru intrarea unui produs sub protecţia europeană durează patru luni (etapa de analiză la nivel naţional) şi alţi doi ani (la Comisia Europeană).
„Nu poţi face agroturism cu mic dejun de la supermarket”
Tiberiu Cazacioc este coordonator de proiect la „Asociaţia Grupul de Iniţiativă „Radu Anton Roman” şi unul dintre cei care au pus bazele Târgului Ţăranului care se organizează săptămânal în apropierea Pieţei de flori din Capitală. În opinia lui, cauzele numărului extrem de redus de produse alimentare româneşti sunt de ordin cultural, economic şi social.
„Produsele alimentare locale româneşti trebuie să fie cartea de identitate culturală a oricărei zone, regiuni din România. Fără ele, valoarea locală este incompletă. Am fost în locuri în care oamenii se mândreau că a venit cineva şi a investit, a creat un bufet, unde se pot prepara hamburgeri. M-am întrebat de ce hamburgeri şi nu mâncare şi produse locale ? De ce trebuie să vin de la oraş să mânanc la ţară, produse fast-food ? De ce trebuie să locuiesc, la ţară, într-o casă construită după arhitectura celor de la oraş ? De fapt, produsele locale aflate sub protecţie europeană sunt adevarata imagine a tradiţiei, a culturii locale, a ADN-ului poporului român. Prin ele, arătăm că avem valoare locală. Nu poţi face turism doar cu infrastructură dar cu mic dejun de la supermarket.”
2 ani sunt necesari unui produs pentru a primi certificat de calitate europeană
Lista produselor protejate prin sistemul de calitate european al denumirilor de origine protejata (PDO) şi al indicaţii geografice protejate (PGI).
Ţara Produse înregistrate Dosare înaintate pentru a fi aprobate
România 1 0
Bulgaria 0 0
Cehia 29 3
Grecia 88 5
Ungaria 7 3
Lituania 1 3
Polonia 26 4
Slovenia 5 10
Slovacia 13 0
