Valul de imigranţi nord-africani care fug în Europa a generat deja un conflict major între Franţa şi Italia şi ameninţă unitatea în spaţiul Schengen. Poziţia României diferă din nou de cea a Franţei, sub umbrela unui rar întâlnit consens între putere şi opoziţie.
Traian Băsescu l-a asigurat deja pe Silvio Berlusconi de sprijinul României, constând în preluarea a 200 de refugiaţi tunisieni, din zecile de mii ajunşi în Italia. La o zi după anunţul şefului statului, ministrul Internelor, Traian Igaş, a declarat şi el că România trebuie să se solidarizeze cu statele UE în problema invaziei masive din nordul Africii: „Banii vor fi daţi prin hotărâre de guvern. Rămâne de văzut de unde vin aceşti oameni, unde se duc şi cât vor sta oamenii în ţara noastră şi, în funcţie de aceasta, vom şti exact care vor fi cheltuielile financiare”.
Până ieri însă, reprezentanţii Oficiului Român pentru Imigrări, instituţia care ar urma să coordoneze primirea azilanţilor, nu primise nici o instrucţiune concretă. „Nu s-a făcut nici un pas, deocamdată a rămas doar la nivelul declaraţiilor. Urmează ca în perioada următoare să putem da mai multe detalii. Încă nu am primit nimic oficial, dar există locuri pentru refugiaţi, aşa cum a declarat şi domnul ministru”, susţine directorul adjunct al Oficiului, comisarul-şef Iordache Păun.
Nici reprezentanţii Ministerului de Interne, instituţia căreia i se subordonează ORI, nu oferă detalii suplimentare. Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al MAI: „Nu vă putem spune mai mult decât a declarat deja domnul ministru”.
Acord total între partide
Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a se oferi să găzduiască 200 de refugiaţi care au ajuns în Italia survine pe fondul accentuării tensiunilor dintre Roma şi Paris, în special după ce Franţa a suspendat temporar circulaţia trenurilor dinspre Italia spre Coasta de Azur, o măsură fără precedent în istoria spaţiului Schengen.
Chiar şi aşa, senatorii şi deputaţii români din comisiile de politică externă spun însă că oferta făcută premierului italian, Silvio Berlusconi, nu este de natură să afecteze relaţiile României cu Franţa. „Problema imigranţilor este o problemă tratată în mod similar în toate ţările civilizate. Poziţia Franţei se explică prin faptul că face parte din ţările invadate de-a lungul timpului de imigranţi. Dar majoritatea sunt vorbitori de limbă franceză şi atunci nu poţi spune «A fost bine când i‑am ocupat, dar nu e bine când vor să vină încoace»”, a declarat pentru România Liberă democrat-liberalul Marius Rogin, vicepreşedintele Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor. În opinia acestuia, decizia României ţine seama şi de „relaţia foarte bună” pe care ţara noastră a avut-o şi o are cu Tunisia. „În aparatul administrativ tunisian există 20.000 de vorbitori de limbă română. Şi ministrul lor de Finanţe ne vorbeşte limba”, arată Rogin.
Problema adăpostirii refugiaţilor nord-africani este privită asemănător şi în tabăra opoziţiei, deşi subiectul nu a figurat încă pe agenda comisiilor parlamentare de resort.
„România trebuie să participe la efortul pe care mai multe ţări europene trebuie să-l facă în privinţa valului de imigranţi din Africa de Nord”, crede şi senatorul PSD Radu Cătălin Mardare, secretarul Comisiei de politică externă.
