Într-un film documentar realizat de francezul Stephane Lucon este prezentată într-o cheie tragicomică situaţia comunităţii rome care locuieşte într-un soi de „no man’s land” la graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna.
Filmul „Valea Corlatului” a avut premiera de curând în cadrul festivalului „One World Romania”, iar săptămâna aceasta a avut programate alte două vizionări la Noul Cinematograf al Regizorului Român.
Râul Corlat, ajuns mai degrabă un pârâu, reprezintă demarcaţia nu doar dintre două judeţe, ci şi dintre două etnii. Braşovul are o populaţie majoritar română, în timp ce în Covasna locuiesc într-o majoritate covârşitoare etnici maghiari. Pe graniţa dintre cele două judeţe a apărut o localitate fantomă pe care sute de romi şi-au ridicat cu de la sine putere la început câteva cocioabe petru a ajunge acum la mai bine de 120 de case plus o casă penticostală de rugăciuni. Înainte de 1990 toate pământurile din zonă intrau în componenţa CAP-urilor, dar după Revoluţie adevăraţii proprietari au reintrat în drepturi. Cum fâşia de pământ pe care s-au aşezat romii aparţine, geografic vorbind, de Covasna, proprietarii erau maghiari care în timp s-au văzut nevoiţi să renunţe la pământuri pentru că, chiar dacă le munceau, oricum ţiganii din zonă le jefuiau recoltele. Unii şi-au vândut pământurile pe nimic romilor pentru că oricum nu aveau nici un beneficiu pe urma lor.
400 de oameni au aceeaşi adresă
Cei aproape 800 de romi din satul fantomă sunt pasaţi de la un judeţ la altul, ei fiind situaţi între comunele Belin din Covasna şi Măieruş din Braşov. Primarul din Belin, intervievat în film, a declarat că a încercat de mai multe ori să le demoleze romilor casele amplasate ilegal, dar că aceştia fugeau peste râul Corlat, în judeţul vecin lăsându-şi în case copiii. „Nu puteam trece cu buldozerele peste casele în care erau copii”, a explicat edilul. Unul dintre motivele pentru care Covasna nu doreşte romii din Valea Corlatului este acela că ei nu vorbesc ungureşte şi ar strica echilibrul etnic al judeţului. Amintindu-şi înainte de alegeri de existenţa romilor care locuiesc fără acte, fără lumină electrică şi fără apă curentă, primarul din Măieruş s-a gândit să profite de pe urma potenţialului electoral al acestei comunităţi şi, pe lângă ajutoare în alimente provenite de la UE, le-a dat romilor şi acte. Cum cea mai apropiată localitate care se află pe hartă este satul Arini din comuna Măieruş a cărui stradă principală se opreşte la numărul 104, nu mai puţin de 400 de romi au primit buletin, cei mai mulţi doar provizoriu, la aceeaşi adresă, la numărul 104 , într-o casă cu doar două camere al cărei proprietar este bătrânul Boroş Gheorghe.
„Râul a început să curgă pe un curs ilegal”
Deşi au casele amplasate pe teritoriul judeţului Covasna, romii se vor cetăţeni braşoveni. Autorităţile au venit cu o soluţie demnă de teatrul absurd. S-au gândit să mute graniţa dintre judeţe pe motiv că: „Râul Corlat a început să curgă pe un curs ilegal”. În urma acestei „infracţiuni” înfăptuite de râul Corlat care nu mai vrea să curgă conform legii, bucata din Covasna cu satul de romi ar putea deveni teritoriu braşovean, urmând ca cei din Covasna să-şi recupereze mai în aval o bucată similară de pământ din judeţul Braşov. Deşi a încheiat filmările în 2009, regizorul s-a interesat chiar de curând de situaţia romilor din Valea Corlatului şi a aflat că nu s-a schimbat nimic.
Documentarul „Valea Corlatului“ va fi prezentat şi diseară, de la ora 20.00, la Noul Cinematograf al Ţăranului Român.
