Tsunamiul a gonit prin oraล cu 8 m/s, viteza unui alergฤtor medaliat cu aur. Valurile au atins înฤlลฃimea de 15 metri, depฤลind chiar ลi cele mai înalte ลtachete de la sฤritura în înฤlลฃime. Navele au fost urcate pe dealuri, maลinile pluteau ca niลte bฤrci. Dupฤ ce valurile s-au retras, un munte haotic de ruine a fost tot ce a mai rฤmas din Kamaishi, cel mai vechi oraล siderurgic al Japoniei, situat în provincia Iwate. Arฤta ca dupฤ bombardamentul cu incendiare al capitalei Tokyo sau ca Hiroshima ลi Nagasaki dupฤ bombele atomice.
Scene similare pot fi întâlnite peste tot în regiunea Tลhoku, de-a lungul coastei Sanriku din nord-estul Japoniei. În micul ลi liniลtitul oraล Rikuzentakata, cu o populaลฃie de 23.000 de locuitori, se pare cฤ 5.000 din cele 8.000 de gospodฤrii au dispฤrut în dezastru. Singurele clฤdiri rฤmase în picioare sunt primฤria ลi un supermarket. Aeroportul Sendai, situat aproape de provincia de coastฤ Miyagi, aratฤ acum mai curând ca un port maritim.
Cutremurul fantastic care a lovit pe 11 martie regiunea Tลhoku cu o magnitudine de 9 grade pe scara Richter ลi având epicentrul în largul coastei Sanriku a fost cel mai puternic din istoria Japoniei. Numฤrul victimelor ลi dimensiunea pagubelor rฤmân o necunoscutฤ, dar pierderea de vieลฃi este estimatฤ sฤ depฤลeascฤ 23.000 de victime, iar pagubele materiale sฤ fie de peste 25 trilioane de yeni.
Tsunami este un cuvânt japonez la origine. Patrick Lafcadio Hearn (cunoscut sub numele de Koizumi Yakumo dupฤ naturalizarea sa ca cetฤลฃean japonez), un englez nฤscut pe insula greceascฤ Lefkada, l-a folosit pentru prima datฤ în romanul sฤu „A Living God (Un zeu în viaลฃฤ)”. Descrierea pe care Hearn o face cutremurului Meiji-Sanriku, care în 1896 a fฤcut 22.000 de victime în aceeaลi regiune în care a lovit ลi recentul cutremur, a fost mai târziu inclusฤ în manualele de ลcoalฤ elementarฤ sub titlul „Focul din câmpul de orez”.
În romanul lui Hearn, Gohฤ este mai-marele unui sat dintr-o vale ลi trฤieลte pe dealul de deasupra satului. Într-o zi, observând retragerea rapidฤ a apelor mฤrii de la ลฃฤrm, îลi dฤ seama cฤ se apropie un tsunami. Pentru a-ลi avertiza consฤtenii, prinลi cu pregฤtirile pentru un festival, Gohฤ dฤ foc cu o torลฃฤ snopilor de orez abia recoltat. Sฤtenii, sosiลฃi sฤ ajute la stingerea focului, vฤd de la înฤlลฃi¬mea dealului cum tsunamiul le distruge satul. Prin iniลฃiativa ลi sacrificiul sฤu, Gohฤ a reuลit sฤ salveze toลฃi sฤtenii.
Aceastฤ poveste ลi-a pus încฤ de atunci amprenta pe Japonia. De altfel, când a oferit sprijin ลฃฤrilor lovite de cutremurul din Sumatra din 2004, care a fฤcut 250.000 de victime, Japonia a ลฃinut sฤ promoveze un sistem de avertizare împotriva valurilor tsunami. Dar lunga istorie de cutremure urmate de tsunami – la care se adaugฤ acum tehnologia avansatฤ de predicลฃie – i-a fฤcut pe japonezi sฤ devinฤ comozi. În plus, nimeni nu se aลtepta ca un tsunami atât de devastator sฤ loveascฤ vreodatฤ Japonia.
Evenimentul cel mai puลฃin luat în calcul s-a petrecut la centrala nuclearฤ Fukushima Daiichi. Arhitectura robustฤ a centralei este similarฤ cu cea de la centrala Kashiwazaki-Kariwa din Niigata, cea mai mare din lume, neafectatฤ de cutremurul din largul coastelor Chลซetsu (6,8 pe scara Richter) din iulie 2007. Fukushima Daiichi a rezistat ลi ea la cutremur, dar nimeni nu luase în calcul posibilitatea ca valuri de 10 metri sฤ loveascฤ o centralฤ nuclearฤ.
Acum ลtim cฤ ceea ce era de neconceput este posibil. Rezultatul este cฤ problemele de la centrala Fukushima Daiichi au oprit în scrâลnet de frâne cursa globalฤ pentru producลฃia de energie nuclearฤ. La nivel mondial, existฤ în prezent 443 de centrale nucleare – numฤr programat sฤ se dubleze în urmฤtorii 15 ani. Numai China avea de gând sฤ construiascฤ 50 de noi centrale nucleare, pe lângฤ cele 27 pe care le are deja. Este responsabilitatea Japoniei, în special a liderilor politici ca mine, sฤ se asigure cฤ experienลฃa noastrฤ se va reflecta în normele de construcลฃie ลi standardele de siguranลฃฤ pentru aceste centrale peste tot în lume.
Cât priveลte Japonia, o datฤ ce panica economicฤ se va disipa, va fi nevoie de un acord bipartizan pentru a schiลฃa ลi aproba un buget menit sฤ aducฤ o revenire cât se poate de rapidฤ. Apoi trebuie ca Japonia sฤ gฤseascฤ o soluลฃie pentru a compensa minusul de 10 milioane de kilowaลฃi generat de pierderea centralei Fukushima. De fapt, Japonia trebuie sฤ-ลi reevalueze întreaga strategie energeticฤ naลฃio¬na¬lฤ, revizuind inclusiv nivelurile diferite de consum din estul ลi vestul ลฃฤrii. ลi pentru cฤ regiunile afectate de dezastru sufereau deja de depopulare ลi îmbฤtrânire rapidฤ – probleme tipice în mare parte a Japoniei de astฤzi -, revenirea va implica ลi un nou plan de dezvoltare ruralฤ care sฤ îndepฤrteze ลฃara de modelul actual Tokyo-centric.
Dar, în efortul sฤu de recuperare, Japonia are un mare avantaj. Noลฃiunea-cheie pentru revenire este în japonezฤ kizuna (legฤturฤ, legฤmânt). Chiar ลi atunci când s-au confruntat cu imensa incertitudine indusฤ de un dezastru de magnitudinea recentului cutremur ลi de tsunamiul care i-a urmat, japonezii s-au bizuit pe kizuna pentru a se ajuta ลi consola reciproc. Un exemplu: când autoritฤลฃile, forลฃate de împrejurฤri, au tฤiat curentul, au existat foarte puลฃine accidente de trafic, deลi semafoarele nu mai funcลฃionau.
Sper cฤ într-o zi, dupฤ ce istoria recentei catastrofe va fi fost scrisฤ, cuvântul kizuna va fi mai cunoscut decât „tsunami”.
YURIKO KOIKE, FOST MINISTRU AL APฤRฤRII ลI CONSILIER NAลขIONAL DE SECURITATE, ESTE PREลEDINTELE CONSILIULUI EXECUTIV AL PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT NIPON. COPYRIGHT: PROJECT SYNDICATE, 2011.โจ WWW.PROJECT-SYNDICATE.ORG