Secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat, luni, la lucrările Consiliului Afaceri Generale, care a a adoptat, fără dezbatere, Concluziile Consiliului asupra rapoartelor intermediare ale Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria, informează MAE.
„Pe agenda reuniunii au figurat informări privind situaţia umanitară din Libia şi statele vecine, răspunsul UE la situaţia de urgenţă din Japonia şi pregătirea Consiliului European din 24-25 martie a.c. Consiliul Afaceri Generale a adoptat, fără dezbatere, Concluziile Consiliului asupra rapoartelor intermediare ale Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria. Concluziile sunt echilibrate şi încurajatoare, fiind incluse formulări care certifică faptul că România a răspuns pozitiv la recomandările Comisiei şi că impulsul reformelor a fost reluat”, se arată într-un comunicat al MAE remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.
Consiliul UE indică necesitatea concentrării eforturilor în perioada următoare pentru implementarea noului cadru legislativ în domeniul civil şi penal, pentru asigurarea reformei sistemului disciplinar pentru magistraţi, îmbunătăţirea celerităţii, calităţii şi consistenţei procesului judiciar, în special în procesele de corupţie la nivel înalt, precum şi consolidarea strategiei generale anticorupţie.
Principalul subiect de pe agendă l-a reprezentat pregătirea summit-ului european din această săptămână, unde se aşteaptă confirmarea politică la cel mai înalt nivel a obiectivelor în materie de politică economică: semestrul european – încheierea primei etape privind priorităţile reformei structurale şi consolidării fiscale; coordonarea politicii economice în zona euro – andosarea politică a „Pactului pentru Euro”; mecanismele de stabilitate din zona euro – adoptarea deciziei de modificare a Tratatelor UE pentru crearea unui Mecanism European de Stabilitate/MES, finalizarea lucrărilor privind caracteristicile MES, consolidarea Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF); restabilirea sănătăţii sectorului bancar; finalizarea propunerilor privind pachetul legislativ asupra guvernanţei economice. De asemenea, liderii europeni vor discuta situaţia din vecinătatea sudică a UE, în special evoluţiile din Libia, precum şi situaţia din Japonia, inclusiv dezvoltările în materie de asigurare a securităţii nucleare.
Potrivit MAE, Bogdan Aurescu a salutat progresele înregistrate în crearea mecanismului european de stabilitate. A arătat că acest mecanism trebuie însă să fie acompaniat de o finalizare rapidă a unui pachet legislativ credibil privind consolidarea guvernării economice în UE.
Secretarul de stat a arătat că este important ca în textul Concluziilor Consiliului European să fie subliniat rolul pieţei interne ca sursă a creşterii economice, precum şi necesitatea de a elimina toate barierele din calea acesteia, inclusiv cele privind libera circulaţie a lucrătorilor, aspect care interesează direct pe cetăţenii români.
În ceea ce priveşte Pactul pentru Euro convenit de liderii din statele membre euro la reuniunea din 11 martie, a informat că România este în curs de examinare a deciziei de a adera la acest pact. A subliniat că este foarte important ca selecţia măsurilor de implementare prevăzute de Pact să rămână în responsabilitatea fiecărui stat membru, în linie cu angajamentele luate în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere şi respectiv Strategia Europa 2020. În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat că România acordă atenţie coordonării în domeniul fiscal din perspectiva consolidării bunelor practici şi a luptei împotriva evaziunii fiscale.
Referitor la vecinătatea sudică, a fost reiterată poziţia exprimată la CAE. Referitor la securitatea nucleară, având în vedere situaţia gravă cu care se confruntă Japonia, Bogdan Aurescu a subliniat că este important să evaluăm atent evenimentele de la Fukushima şi să luăm decizii după o analiză cuprinzătoare.
UE trebuie să acorde cea mai mare atenţie asigurării standardelor de siguranţă nucleară, acest aspect fiind foarte important pentru România. România doreşte să lucreze pentru a îmbunătăţi standardele de siguranţă nucleară, iar testele de stres sunt paşi importanţi în această direcţie. În acest sens, secretarul de stat român a arătat că este necesar ca, în primul rând, să fie evaluate rezultatele acestor teste şi apoi să fie elaborate recomandările pentru îmbunătăţirea standardelor de siguranţă nucleară.
În cadrul reuniunii, Comisia Europeană a informat miniştrii asupra situaţiei umanitare din Libia şi statele vecine, arătând că aproximativ 5.800 de cetăţeni europeni au fost evacuaţi din Libia într-un efort fără precedent de coordonare la nivelul structurilor UE: Comisia Europeană (prin Centrul de Monitorizare şi Informare/MIC al Departamentului pentru ajutor umanitar şi protecţie civilă al Comisiei Europene/ECHO), Serviciul European de Acţiune Externă (Situation Center – SitCen/EU Military Staff), Preşedinţia ungară a Consiliului UE.
Comisia Europeană a alocat 30 de milioane euro pentru ameliorarea nevoilor umanitare din Libia şi ţările vecine. Într-o primă fază, este avută în vedere furnizarea de adăposturi, ajutor medical şi alimentar şi alte necesităţi refugiaţilor care sosesc în Tunisia şi Egipt. Pe măsură ce situaţia de securitate o va permite, ajutorul va fi furnizat şi în interiorul ţării. La 20 martie, sprijinul financiar cumulat al UE şi al statelor membre se ridica la 73 milioane euro.
De asemenea, Comisia Europeană a informat miniştrii asupra răspunsului UE şi al statelor membre la criza din Japonia. Mecanismul european de protecţie civilă a fost activat încă din 11 martie a.c., la câteva ore după producerea cutremurului, iar Centrul de Monitorizare şi Informare (MIC) are pregătită o echipă de protecţie civilă UE, care poate fi trimisă în Japonia rapid în funcţie de evoluţia situaţiei în teren.
În cadrul Consiliului Afaceri Generale, Preşedinţia ungară a trecut în revistă stadiul ratificării de către statele membre a Protocolului 36 al Tratatului de la Lisabona care prevede suplimentarea, cu caracter temporar (până la sfârşitul legislaturii 2009-2014), pentru o serie de state membre, a numărului de europarlamentari. Până în prezent, 11 state membre au depus instrumentele de ratificare.
De asemenea, Franţa a propus transmiterea unei scrisori către Comisia Europeană pe tema simplificării instrumentelor financiare comunitare. România susţine simplificarea mecanismelor de implementare a politicii de coeziune pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi pentru un management mai eficient al acestora.
