Legea educaţiei va duce la scăderea drastică a numărului doctoranzilor şi la pierderea bruscă a conducătorilor de doctorat cu cea mai mare experienţă didactică şi de cercetare, care vor fi pensionaţi la 65 de ani, arată o analiză a Institutului de Studii Doctorale al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
„Legea educaţiei împiedică universităţile din România să aplice recomandările europene în dezvoltarea studiilor universitare de doctorat, impunându-le un cadru obligatoriu rigid, în care rolul decidenţilor principali este atribuit Guvernului şi Ministerului Educaţiei”, arată analiza, citată de Mediafax. Legea va duce şi la excluderea instituţiilor organizatoare de studii universitare de doctorat din procesul acordării calităţii de conducător de doctorat, mai arată documentul.
Reprezentanţii UBB au precizat că noile măsuri colective din domeniul doctoratului – desfiinţarea doctoratului la forma fără frecvenţă, pensionarea obligatorie a conducătorilor de doctorat la 65 de ani, încetarea activităţii de conducere a doctoratelor la 70 de ani, limitarea numărului de doctoranzi la opt – care nu ţin seama de situaţia concretă din instituţiile de învăţământ superior „sunt îngrădiri care vor avea urmări negative imediate”.
Analiza relevă că, după apariţia Legii educaţiei, nu va mai exista posibilitatea de a se efectua studii de doctorat la fără frecvenţă.
„Prin această prevedere se împiedică accesul la studiile universitare de doctorat al tuturor acelor persoane încadrate în muncă care nu doresc să renunţe la locul de muncă pe perioada studiilor de doctorat, dar care sunt dornice să-şi aprofundeze pregătirea profesională”, se precizează în analiza UBB.
„La începutul anului universitar 2011/2012, toţi cei 133 de conducători de doctorat din UBB, care au împlinit vârsta de 65 de ani, vor fi pensionaţi în conformitate cu Legea educaţiei. Pentru aceşti profesori, care deţin calificarea academică cea mai înaltă, şi care, timp de peste 40 de ani, şi-au pus întreaga capacitate în slujba învăţământului superior din România, posibilitatea de a-şi continua activitatea doar în regim de plată cu ora constituie, fără îndoială, o profundă umilire„, se mai arată în analiza UBB.
