Un american de origine irlandeză, ajuns la 77 de ani, a reuşit să-şi atragă critici dintre cele mai vehemente şi ameninţări cu tentă apocaliptică după ce şi-a promovat intens ideea despre Iisus Hristos.
„A fost un ţăran exploatat care a reuşit să rămână în istorie datorită atitudinii sale. Nu a realizat miracole, nu a mers pe apă şi nici nu s-a ridicat din morţi”, spune John Dominic Crossan, fost preot romano-catolic în anii ’60, rupt de Biserică după ce a constatat că dogmele clerului nu ar respecta faptele descrise de Noul Testament, relatează CNN.
„Iisus cel istoric a promovat opoziţia nonviolentă la violenţă şi nu-mi pot imagina un miracol mai mare”, este crezul lui Crossan, pe care contestatarii l-au catalogat, printre altele, drept „fraier”, „demonic” şi „blasfemic”.
„Iisus nu a murit pentru a salva umanitatea”
Dominic Crossan a ajuns să adune atâta atenţie în jurul persoanei sale după ce a publicat o serie de cărţi despre Iisus şi Apostolul Pavel, scrieri primite foarte bine de publicul american. De asemenea, a apărut în mai multe documentare despre primii creştini şi despre misterele Bibliei.
Prin cercetările pe care le-a făcut de-a lungul timpului a ajuns să creadă că Iisus a fost crucificat nu ca un sacrificiu divin pentru păcatele umanităţii, ci pentru că a cerut public o împărţire justă a pământului şi hranei, deranjând prin asta autoritatea romană.
„Dacă lumea crede într-un Dumnezeu care se foloseşte de violenţă pentru a salva umanitatea, atunci va începe să creadă şi că violenţa este permisă în unele cazuri, cum ar fi atentatele sinucigaşe cu bombă sau invadarea altor state în numele democraţiei”, mai afirmă Crossan.
Contactaţi de romanialibera.ro, câţiva reprezentanţi ai mediului teologic şi bisericesc din România resping interpretările lui Dominic Crossan.
„Un nebun”
„Biserica are canoane şi rânduieli care nu pot fi schimbate. Acest Crossan intră în categoria nebunilor, a inculţilor şi a sfertodocţilor, tipar care prinde foarte în Statele Unite”, spune tradiţionalistul ortodox Dan Ciachir, cunoscut comentator al vieţii religioase din România.
Dan Ciachir insistă că „Dumnezeu există odată pentru totdeauna şi nu se schimbă”, explicând că Biserica nu simte nevoia să adapteze imaginea lui Iisus zilelor noastre pentru că „Iisus este deasupra vremurilor. Vremurile înseamnă că azi mergi cu trăsura, mâine cu avionul. Atât”.
„Ne întoarcem la ereziile de acum 2000 de ani”
Preotul ortodox Valentin Fotescu încearcă să combată opiniile lui Crossan folosindu-se chiar de raţionamentul americanului.
„Iisus a arătat simplitate şi a luat chip de rob pentru că doar aşa putea fi mai apropiat de oameni. Dacă ar fi venit întru slava sa nu ar fi fost perceput aşa cum îl vedem astăzi. Tocmai simplitatea sa i-a făcut pe iudei, de exemplu, să nu creadă că el este Mesia. Iudeii l-ar fi vrut triumfător, ar fi vrut să fie un factor politic stabilizator. Nu a fost aşa, iar evreii îl aşteaptă şi acum”, precizează, vorbind în nume propriu, preotul Fotescu.
Acesta arată că toţi creştinii cred într-un Iisus atât om, cât şi Dumnezeu. Şi menţionează că „erezia” lui Crossan aminteşte de teoriile „eretice” apărute în primele secole după Hristos.
„Ce zice Crossan se regăseşte în Arianism, un curent pornit de la preotul Arius, care tot aşa spunea că Iisus ar fi fost om. A mai fost şi macedonismul, care a respins divinitatea Sfântului Duh”, conchide preotul Valentin Fotescu.
Arianismul şi Macedonismul
Arianismul este o erezie creştină din secolul al IV-lea, formulată de Arius, prezbiter în Alexandria, care susţinea că Iisus Hristos nu are caracter divin, fiind o fiinţă creată. Arius se baza pe unicitatea lui Dumnezeu, singurul care există în sine. Fiul, care nu există în sine, nu poate fi Dumnezeu, raţiona acesta. Arianismul a fost condamnat la Conciliul de la Niceea (325).
Însă a fost dus mai departe de un episcop al Constantinopolului, Macedonius, care a avut două mandate în perioada 342 – 360. Acesta respingea caracterul divin al Sfântului Duh. Macedonismul a fost, de asemenea, declarat eretic.
