Un birou nou-înfiinţat la Ministerul Justiţiei se concentrează pe confiscarea banilor şi bunurilor produse prin corupţie şi crimă organizată. La rândul său, Fiscul începe să verifice discret persoanele bănuite că au venituri nedeclarate.
Cadrul legislativ restrictiv în ceea ce priveşte confiscarea veniturilor obţinuţe ilicit, lispsa unei strategii oficiale şi a unei instituţii care să coordoneze acţiunile din domeniu sunt motivele pentru care autorităţile nu au reuşit să confişte sume semnificative de la cei care şi-au obţinut averile prin corupţie sau criminalitate organizată. Acestea sunt concluziile unui raport făcut de experţi americani şi prezentat Ministerului Justiţiei, în cadrul căruia a fost înfiinţat noul Birou pentru Prevenirea Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale Uniunii Europene.
Apariţia acestui birou este o cerinţă a UE, iar atribuţiile sale sunt stabilite în colaborare cu experţi americani şi britanici.
Scopul biroului este să ajute la identificarea produselor provenite din infracţiuni, care ar putea face obiectul unei dispoziţii de confiscare în cursul unor proceduri penale, potrivit Hotărârii de Guvern prin care acesta a fost înfiinţat. Una din principalele piedici în activitatea instituţiei este însă legislaţia – de la întârzieri în aplicarea aquis-ului comunitar la Constituţie.
Piedici constituţionale
Potrivit Constituţiei, „caracterul licit al dobândirii averii se prezumă”, iar averile licite nu pot fi confiscate. Aceasta înseamnă că autorităţile sunt cele care trebuie să aducă dovezi că anumite bunuri sau venituri sunt dobândite ilegal, şi nu invers. Problema modificării Constituţiei s-a pus şi în urmă cu cinci ani, la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, aminteşte Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice. Dar, dacă s-ar pune problema scoaterii acestui articol din legea fundamentală „o să se spună că ne întoarcem pe vremea lui Ceauşescu”, adaugă ea.
Totuşi, şeful noului birou, Cornel Călinescu, spune că averile ilicite pot fi confiscate, în cazul dosarelor penale, deoarece Constituţia permite acest lucru. „Avem un cadru legal care poate fi aplicat mai bine, putem lucra şi fără modificarea Constituţiei,” a declarat el pentru România Liberă.
Întârzieri în aplicarea legislaţiei europene
Laura Ştefan, coordonator anticorupţie la Societatea Academică Română, spune la rândul său că se pot face progrese în confiscarea averilor şi fără modificarea Constituţiei, în cazul dosarelor penale. „Ce nu se poate face însă este confiscarea extinsă, care e parte a aquis-ului comunitar şi trebuia adoptată încă din 2007,” spune ea. Prin aceasta, în cazul unei persoane cu mai multe condamnări penale care trăieşte mult mai bine decât îi permit veniturile declarate, se poate aplica inversarea penală, iar deţinătorul averii ar fi cel obligat să demonstreze că şi-a obţinut legal averea. Confiscarea extinsă a fost introdusă în proiectul noului Cod de Procedură Penală, dar a picat în Parlament, mai spune Ştefan.
Şi Fiscul demarează verificări
Pe lângă confiscarea bunurilor dobândite prin corupţie sau crimă organizată, autorităţile se pregătesc şi să-i descopere pe cei acu venituri nedeclarate. Fiscul va începe verificări ale persoanelor cu averi mari, fără ca acestea să fie informate, potrivit normelor metodologice publicate de Ministerul Finanţelor. Dacă bănuielile sunt confirmate în urma acestor verificări, persoanele cercetate vor fi anunţate că în două săptămâni urmează să primească un control. ANAF poate cere extrase de cont, documente privind donaţii, sponsorizări şi succesiuni, precum şi o situaţie a cheltuielilor sau a tranzacţiilor cu bunuri de valoare.
>>Noul birou din Ministerul Justiţiei ar urma să preia şi valorificarea bunurilor confiscate.
