Actul normativ prin care senatorul PSD Niculae Bădălău și-a dat singur dreptul să preia conducerea Curții de Conturi este, cel mai probabil, neconstituțional. Avertismentul a fost emis, în mod cât se poate de oficial, de către Consiliul Legislativ.
Cu toate acestea, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea, în tăcere, fără a cere nici reexaminarea actului normativ în Parlament, nici verificarea acestuia de către Curtea Constituțională.
Decretul prin care președintele a fost de acord ca un inginer să poată conduce Curtea de Conturi a fost semnat exact în ziua în care Iohannis a avut consultări cu partidele pentru formarea unui nou guvern, după demiterea lui Sorin Grindeanu. Era 26 iunie a.c. O zi la finalul căreia șeful statului a declarat următoarele în conferința de presă la Cotroceni: „Îl desemnez pe domnul Tudose ca viitor prim-ministru, care va avea discuții în zilele următoare și se va prezenta cu o echipă guvernamentală în Parlament”.
Lunga istorie a legii, pe scurt
Președintele executiv al PSD, senatorul Niculae Bădălău, a modificat legea de funcționare și organizare a Curții de Conturi pentru a putea fi numit în funcția de președinte al instituției, în octombrie 2017. Atunci, lui Nicolae Văcăroiu îi va expira mandatul de președinte. Culmea, pentru a fi siguri de reușită, modificarea legislativă a fost aproape adoptată de două ori de Parlament.
Cum a reușit Niculae Bădălău să modifice legea pentru el? Nouă parlamentari PSD au solicitat completarea legii Curții de Conturi, în 2016. Senatorul nu a ratat ocazia și a depus un amendament prin care cei cu „studii inginerești” pot fi numiți pe funcția de consilieri de conturi. Anterior, acest lucru nu era posibil. Studiile inginerești se regăsesc și în CV-ul lui Niculae Bădălău.
Mai mult, pentru ca senatorul să fie sigur că nu întâmpină probleme în modificarea legii pentru a ajunge președinte la Curtea de Conturi, un alt parlamentar PSD, deputatul Tudor Ciuhodaru, a depus o inițiativă legislativă prin care solicita exact același lucru.
Până acum pe funcțiile de consilier de conturi și președinte al Curții de Conturi Parlamentul putea să numească economiști și juriști cu experiență de minimum zece ani în domeniu. Această cerință este reglementată de articolul 140 din Constituția României, potrivit căruia consilierii de conturi trebuie să dețină cunoștințe temeinice de drept financiar, disciplină studiată, în detaliu, în cadrul facultăților cu profil juridic ori economic.
Nouă inițiatori și un articol unic
În iunie 2016, un grup de nouă senatori PSD (Mihai-Viorel Fifor, Ecaterina Andronescu, Adrian Anghel, Leonardo Badea, Florian Dorel Bodog, Alexandru Cordoș, Florinel Dumitrescu, Liviu Marian Pop și Matei Suciu) a depus o inițiativă legislativă pentru a modifica și completa Legea 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Aceștia solicitau introducerea unui alineat nou, prin care se prevedea ca soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor ai auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi să beneficieze de pensie de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată. Atât. Acest articol unic a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ al Parlamentului.
Deputatul Ciuhodaru preia inițiativa
Aparent fără nici o legătură cu inițiativa celor nouă senatori, deputatul pesedist Tudor Ciuhodaru a depus pe 3 mai a.c. o propunere legislativă tot pentru modificarea Legii 94/1992. Inițiativa lui Ciuhodaru prevedea modificarea articolului 47, alineat 2, din Legea Curții de Conturi.
Conform documentului depus de Ciuhodaru, modificarea trebuia să sune așa: „Pentru a fi numiți consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiții: studii superioare economice, juridice sau inginerești, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire profesională temeinică”. Cu ce a contribuit Ciuhodaru la îmbunătățirea legii? Cu sintagma „sau inginerești”. Adică voia modificarea legii pentru ca pe funcția de consilieri de conturi să fie numiți de Parlament și cei cu „studii inginerești”, care au o vechime de minimum zece ani în specialitatea studiilor.
Senatorul Bădălău îl plagiază pe Ciuhodaru
După 13 zile de la inițiativa lui Ciuhodaru, pe 16 mai 2017, senatorii de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital (împreună cu cei de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială) și-au adus aminte, întâmplător, că în Senatul României zace un proiect legislativ pentru completarea legii Curții de Conturi inițiat de nouă senatori PSD.
În aceeași zi, cele două comisii au adoptat un raport comun suplimentar de admitere a proiectului, cu amendamente. Conform raportului comun al celor două comisii, senatorul Niculae Bădălău a introdus un amendament care modifica exact articolul 47, alineat 2, din Legea Curții de Conturi, identic cu cel depus de deputatul Ciuhodaru. Amendamentul a fost admis cu majoritate de voturi.
Iar din acel moment totul a luat viteză: pe 29 mai, legea a fost votată de Senat (Cameră decizională), pe 7 iunie a fost trimisă la Cotroceni și, pe 26 iunie a.c., președintele a promulgat-o.
De ce studii „inginerești“?
Senatorul Niculae Bădălău a introdus în amendament doar sintagma „sau inginerești”. Din CV-ul său aflăm că Bădălău este absolvent al Facultății de Inginerie și Management Agroturistic din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Tot acolo a făcut și Facultatea de Îmbunătățiri Funciare. În plus, a lucrat ca inginer la șantierele Bolintin Vale, Grădinari și Giurgiu.
Practic, senatorul Niculae Bădălău a modificat o lege pentru a putea să fie numit în funcția de președinte al Curții de Conturi. De ce și-ar dori senatorul o asemenea funcție? Poate pentru că această instituție exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Deci, practic, deținătorul șefiei Curții de Conturi devine un personaj foarte influent.
RL i-a solicitat chiar senatorului Bădălău o explicație, însă acesta a refuzat să răspundă apelurilor și mesajelor noastre.
Modificarea legii Curții de Conturi, atac la Constituție
Alineatul 1 al articolului 140 din Constituție prevede astfel: “Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public”. Exact atributul “financiare” a stârnit o dezbatere despre cât de constituțională e modificarea legii Curții de Conturi astfel încât și inginerii să controleze financiar resursele “statului şi ale sectorului public”.
Aviz negativ de la Consiliul Legislativ
Cinci zile după ce a fost depusă, adică pe 8 mai 2017, inițiativa legislativă a lui Ciuhodaru a ajuns la Biroul Permanent al Camerei Deputaților. De aici, documentul cu propunerea legislativă a fost trimis la Consiliul Legislativ al Parlamentului, instituție care funcționează pe lângă Parlamentul României și are ca principale atribuții analizarea și avizarea proiectelor de legi, inițiativelor legislative, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului.
Președintele Consiliului Legislativ, dr. Dragoș Iliescu, a dat aviz negativ pentru propunerea legislativă inițiată de Ciuhodaru. Din motivarea Consiliului Legislativ rezultă că, prin inițiativa legislativă a lui Ciuhodaru, se încearcă modificarea unei legi organice, „fiind incidente prevederile art. 73 alin. 3 lit. l din Constituția României (care spune că «prin lege organică se reglementează: organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi» – n.r.)”.
Studiile inginerești, irelevante la Curtea de Conturi
Un alt motiv pentru care Consiliul Legislativ a emis avizul negativ a fost că legea care reglementează organizarea și funcționarea Curții de Conturi este determinată de specificul acestei instituții, „specific rezultat chiar din prevederile art. 140 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public și care presupune deținerea de cunoștințe temeinice de drept financiar de către cei care desfășoară această activitate, disciplină studiată, în detaliu, în cadrul facultăților cu profil juridic ori economic. Or, dincolo de gradul foarte mare de generalitate a sintagmei «studii inginerești», care nu conferă suficientă previzibilitate normei, este evident că studiile «inginerești» nu pot avea – pentru exercitarea funcției de consilier de conturi – același nivel de relevanță cu studiile juridice sau studiile economice”.
Proiect de lege întocmit prost
Totodată, Dragoș Iliescu a atras atenția că Parlamentul numește consilierii de conturi, și nu șefii de departamente: „Semnalăm faptul că Expunerea de motive (a proiectului legislativ al lui Ciuhodaru – n.r.) nu numai că justifică eronat soluțiile legislative preconizate, dar nici nu se corelează cu acestea. Astfel, din textul propus de inițiator rezultă posibilitatea ca toți consilierii de conturi să aibă studii inginere-ști, nu doar cel care urma să fie numit la conducerea Departamentului I, așa cum reiese din expunerea de motive”.
Pe scurt, șeful Consiliului Legislativ a lăsat să se înțeleagă că proiectul de lege al lui Ciuhodaru a fost făcut pe genunchi, fără respectarea unor principii elementare de tehnică legislativă.
Comisiile de specialitate au votat împotrivă
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a trimis inițiativa legislativă a lui Ciuhodaru la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și spre avizare la Comisia pentru drepturile omului, Comisia de muncă și Comisia juridică. Se întâmpla la începutul lunii iunie a.c., când deja legea fusese votată în Senat. Așadar, se cam știa că nu mai e nevoie de inițiativa lui Ciuhodaru.
Prin urmare, Comisia pentru Buget a trimis Biroului Permanent al Camerei Deputaților un raport de respingere pentru inițiativa lui Ciuhodaru. Iar Comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă de Eugen Nicolicea, a informat Biroul Permanent al Camerei Deputaților că „în urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să acorde aviz negativ inițiativei legislative”. La fel, și celelalte două comisii parlamentare au informat Biroul Permanent că au dat aviz negativ. Practic, înainte să ajungă în plen, toate semnalele arătau că se îndreaptă spre o respingere la unison.
Ciuhodaru și-a rejectat la vot proiectul
Inițiativa legislativă a deputatului Ciuhodaru a fost pusă în discuție în ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2017. Atunci, deputatul Ciuhodaru a menționat că „această iniţiativă legislativă rezolvă o problema legată de expertiza Curţii de Conturi. Dar, ţinând cont că în acest moment o altă iniţiativă legislativă este în curs de adoptare, sunt de acord cu respingerea acestui proiect de lege”. În plus, deputatul Leonardo Badea a menționat că, în urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere. Unul dintre argumente fiind că exercitarea atribuțiilor de consilier de conturi „presupune o pregătire de specialitate în acord cu natura activităţii Curţii de Conturi”.
Legea, respinsă de deputați
Camera Deputaților a decis, astfel, să respingă inițiativa legislativă a lui Ciuhodaru cu 261 de voturi pentru și trei abțineri. Din rezultatul votului, rezultă că inclusiv Ciuhodaru a votat pentru respingerea propriului proiect de lege. Ulterior, inițiativa legislativă a fost trimisă la Senatul României, Cameră decizională. Irelevant, însă: cu o zi înainte fusese deja promulgată aceeași modificare legislativă.
„Propunerea mea nu a fost adoptată. A fost adoptată Legea 145/2017 a unui grup de senatori (cea amendată de Bădălău – n.r.). A mea nu a fost adoptată. Înțelegeți? Nu a fost adoptat proiectul meu de lege. Nu s-au adoptat amândouă. S-a adoptat aia de mai devreme. A mea nu s-a adoptat. Nu e adoptată. E respinsă. Nu avea cum să adopte proiectul meu pentru că au adoptat Legea 145 din 2017. E respinsă. Nu se pot adopta două legi la fel”, a declarat deputatul Tudor Ciuhodaru pentru RL.
EVAZIUNE. Anchetat pentru trafic de influență
Senatorul Niculae Bădălău este președintele executiv al PSD. Numele lui a apărut în mai multe anchete penale. Ultima dată, pe 28 octombrie 2013. Atunci, Direcția Națională Anticorupție îl acuza public de trafic de influență pentru că ar fi intervenit la ANAF, Prefectura Giurgiu și APIA pentru o firmă implicată într-un circuit financiar fraudulos.
„Din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date şi indicii temeinice potrivit cărora societatea comercială prezentă în circuitul evazionist, în favoarea căreia a intervenit învinuitul Bădălău Nicolae, a primit de la APIA suma de 2.778.000 lei, care a fost folosită de societatea implicată în circuitul evazionist, şi nu în scopul pentru care banii fuseseră alocaţi. De asemenea, în cursul acestui an, la solicitarea învinuitului Bădălău Niculae, societatea comercială implicată în circuitul evazionist i-a pus la dispoziţie, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său”, se menționează într-un comunicat al DNA.
În plus, Nicolae Bădălău a făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei angajate de la cabinetul său senatorial la una dintre societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist. „Astfel, deşi aceasta nu a desfășurat nicio activitate în cadrul societăţii comerciale implicate în circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajată şi a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată”, au precizat procurorii.
Citește ziarul integral în format .pdf, AICI!
