Filierele moldoveneşti şi sârbeşti încearcă să se replieze după ce zeci de vameşi şi poliţişti de la Vama Siret au fost reţinuţi de autorităţi săptămâna trecută, iar informaţii neoficiale dau ca sigure noi operaţiuni de amploare ale autorităţilor judiciare la frontierele României.
Arestarea vameşilor din Siret, precum şi descinderile de la Vama Halmeu au produs panică pe piaţa neagră a ţigărilor de contrabandă. Culmea este însă că traficanţii din Ucraina sunt convinşi că, pentru ei, va urma o perioadă calmă, „acum că Poliţia şi-a făcut damblaua”, după cum se exprimă unul dintre traficanţi. Sunt însă extrem de neliniştiţi traficanţii de ţigări din Republica Moldova şi Serbia, pentru că în lumea contrabandiştilor au apărut informaţii potrivit cărora afacerile ilegale sunt monitorizate de SRI şi că urmează arestări pe filierele moldoveneşti şi sârbeşti.
Controale mai severe la Albiţa
Traficul rutier din Punctul de Trecere a Frontierei dintre România şi Republica Moldova din Albiţa este încetinit de controalele vameşilor. Dacă cei care trec din România în Republica Moldova au de aşteptat maximum un sfert de oră, pe sensul de intrare în ţară, conducătorii auto şi pasagerii au mai mult de aşteptat. După arestarea vameşilor din Siret, controlorii au devenit mult mai exigenţi. Este vorba de inspectorii români, pentru că la Vama Leuşeni, basarabenii fac un control mai mult de formă al bagajelor turiştilor. Încearcă să impresioneze însă prin duritatea „interogatoriului” la care îi supun pe cei care trec frontiera. Însă, în vama românească, acolo unde acum traficul rutier este supravegheat cu ajutorul unor camere video, vameşii români fac exces de zel. Ciocănesc cu minuţiozitate carcasele maşinilor pentru că, de obicei, traficanţii ascundeau cartuşele de ţigări în spaţiile de deasupra roţilor.
De asemenea, opresc fiecare maşină înmatriculată în Republica Moldova şi îi pun pe turişti să îşi desfacă fiecare bagaj mai voluminos. Familia Roşca, din satul Ruseştii Noi de lângă Chişinău, merge „în ospeţie” la prietenii din Iaşi. O mulţime de valize şi de plase de rafie, de genul celor folosite de bişniţarii români care „făceau Turcia” în urmă cu 15 ani, zac claie peste grămadă. Familia Roşca are un adevărat bazar în maşină. De la seturi de şurubelniţe, până la aparate de radio de concepţie sovietică, aduse din Ucraina, sunt etalate pe o bancă din Vama Albiţa. Vameşii continuă să scotocească prin bagaje, iar în cele din urmă, strădania lor este răsplătită. Au „capturat” circa 20 de cartuşe de ţigări. Capul familiei se alege cu o amendă, iar ţigările sunt confiscate. Serghei Roşca spune că este la prima tentativă de a aduce ţigări în România. „Am auzit că se poate, aşa că am încercat şi eu. Ştiam că până acum te mai puteai descurca cu vameşii. Dar acum parcă au turbat, nu mai lasă nimic să treacă!” El spune că a mai adus de-a lungul timpului de multe ori portbagaje pline cu şurubelniţe truse auto şi lanterne, iar până de curând, controlul vamal se rezuma la „capitaţie”. Fiecare pasager din maşină plătea câte cinci euro vameşului, plus câte o „atenţie”, de genul unei sticle de coniac, iar lucrurile se rezolvau. Însă, de când se ştiu monitorizaţi, vameşii se pare că au renunţat la aceste „venituri suplimentare”.
Însă aceste măsuri draconice nu îi impresionează pe localncii din Leuşeni. Este vorba de primul sat de dincolo de Prut, un adevărat paradis al gâştelor, care s-au aciuat cu miile pe iazurile din loczlitate, dominată de un pod falnic, vopsit patriotic în roşu, galben şi albastru. Iuri Popov şi Mişa Strelciuc sunt doi tineri care au făcut bani frumoşi din traficul cu ţigări. În Leuşeni, ei meşteresc ceva la un televizor mare, clasic. „Şefule, noi avem metoda noastră. Luăm un televizor cât mai mare, din care scotem componentele şi îl umplem cu ţigări. La vamă spunem că mergem cu televizorul la un prieten din Huşi, că e ziua lui şi că i-am luat cadou televizorul. La Huşi ori în Vaslui, scoatem ţigările şi ne întoarcem, pe altă tură, când nu ne mai întreabă nimeni de televizor. Facem de câteva ori schema cu televizorul, după care luăm altceva.
Am dus „la târg” şi pantofi. Fiecare pantof avea înăuntru pachete cu ţigări. Noi nu am prea dat şperţ la vameşi, pentru că noi suntem mai deştepţi decât ei. Dacă vrem să ducem ceva la români, ducem fără probleme. Dacă ne prinde, ne confiscă marfa dacă nu ne înţelegem cu ei, însă de fiecare dată când a fost cazul ne-am înţeles, că oameni suntem şi noi”, spune Mişa. Tânărul admite că, totuşi, de o săptămână, a lăsat-o mai moale, pentru că vameşii au devenit mai vigilenţi. „O să le treacă lor, am mai văzut noi din astea”, spune şi Iuri. Popov şi Strelciuc sunt numele rusificate ale celor doi tineri, care au acceptat să stea de vorbă cu jurnaliştii doar cu condiţia ca numele lor familie să fie schimbate, ca să nu aibă apoi probleme cu vameşii. Cei doi tineri povestesc că au cumpărători în Huşi, unde livrează marfa de contrabandă. Îşi încasează banii şi apoi se întorc în Leuşeni. De ceva vreme se gândesc însă să renunţe la contrabanda cu ţigări şi să se apuce de „afaceri” cu coniac. „Am prins un pont bun. Cumperi coniac de Ungheni, ieftin, fără etichete, şi pui etichete de coniac de Cricova, care este mai scump. Aşa poţi să faci bani serioşi în România, pentru că ai profit mai mare la un singur transport”, spune Iuri.
Filiera sârbească
Efectul invers al acţiunilor poliţiei referitoare la traficul de ţigări de contrabandă începe să se facă văzut la Reşiţa. După descinderile poliţiei şi confiscările zilnice ţigări, în loc să crească, preţul acestora scade. Dacă până mai ieri un pachet se vindea cu maximum 7 lei, acum pachetele se vând cu 6 şi chiar 5 lei.
„Trebuie să scăpăm de ele. Nu mai ţine. Gata, a fost bine, am trăit din asta, dar acu s-a cam înţărcat bălaia. Nu vezi ce fac ăştia (poliţia n.n.)? Nu vreau să mă trezesc cu ei peste mine şi să mă ia la secţie”, ne spune un vânzător de ţigări.
Fiindcă, în ultimul timp, mai mulţi reşiţeni care vând ţigări la colţul blocurilor au fost prinşi de poliţişti, vânzătorii s-au adaptat şi ei. Clienţilor fideli, în care au mare încredere, le aduc marfa acasă. Vând şi pe datorie şi aşteaptă până „la pensie sau la şomaj”.
Alţi contrabandişti stau discret la un colţ sau pe o bancă, iar cumpărătorii îi cunosc deja şi vin la ei. ,,De obicei, un asemenea vânzător are la el maxim 3- 4 pachete de ţigări. Asta ca, în cazul în care îi prinde poliţia, paguba să fie cât mai mică. Fiindcă orişicum, amendă tot iei şi îţi şi confiscă marfa. Adică, şi bătut, şi cu banii luaţi”, spune un fost vânzător de ţigări şi o mai veche cunoştinţă a poliţiştilor din Caraş-Severin.
Mulţi dintre vânzătorii de ţigări la negru sunt şomerii din fostele uzine reşiţene. Sau chiar angajaţi, dar, fiindcă salariile sunt aşa de mici, oamenii s-au transformat în contrabandişti de ţigări aduse din afara ţării. Mai precis din Serbia.
Amenzile primite de vânzători până în prezent nu prea i-au speriat, dar ultimele acţiuni ale Poliţiei i-au cam pus pe gânduri. Dacă înainte aveau un profit de aproximativ 100 de lei pe zi, acum abia dacă mai scot 40-50 de lei. „În aceste condiţii, mă las şi plec afară să îmi caut ceva de muncă fiindcă aici, slabe speranţe. M-am săturat de stres şi ai dracului poliţei, vin civili sau ne filmează ” spune un alt contrabandist. În plus, au apărut şi „cârtiţele”. Adică, îl lasă pe câte unul să îşi facă treaba, iar acela îi „vinde” pe ceilalţi. „Numai ce te trezeşti cu mascaţii că intră peste tine în casă şi te iau la omor” mai spune un alt contrabandist.
Poliţiştii spun că, în scurt timp, se va termina şi cu astea. „Ştim cine sunt vânzătorii de ţigări de contrabandă şi pe unde acţionează, mai ales prin Piaţa Reşiţa Sud, la Henn, la Victoria şi la Muncitoresc. Dar îi ştim de acum şi cei care le procură marfa, sunt filaţi tot timpul, iar la momentul potrivit reţelele din care fac parte vor fi destructurate”, spune un poliţist implicat în aceste activităţi.
Filiera ucraineană
În pofida scandalului iscat de destructurarea reţelei de poliţişti de frontieră şi lucrători vamali din Siret (Suceava) implicaţi în traficul de ţigări, în principalul punct de vânzare al ţigărilor de contrabandă din Baia Mare, Piaţa agroalimentară „Izvoarele”, activitatea continuă ca şi până acum. Poate doar comerciantele pitesc mai abitir ţigările pe sub fustele-nflorate şi dispar mai repede atunci când apare câte o patrulă, însă la asta se reduce totul. Duminică dimineaţă, ger, vânzători zgribuliţi şi clienţi puţini. Doar vreo trei ţigănci se plimbă de-a lungul pieţei – un cunoscător al „fenomenului” îmi spune că e prea dimineaţă şi-n plus „e duminică, zi liberă şi pentru ele”.
Prima face o piruetă şi dispare râzând atunci când o întreb de ţigări: „N-avem noi, domnu'”. Nu vrea să-mi vândă nici cea de-a doua pe care o aud şoptindu-i alteia întrebător: „Gabor?”. Paltonul negru şi frizura nu mă ajută în tentativa de a cumpăra ţigări de contrabandă. Mă ajută un cunoscător al fenomenului, care se întoarce repede cu un pachet de Viceroy. „Costă 7 lei, atât costă de vreun an. N-au crescut preţul, nici nu l-au micşorat, de ce ar face-o? Doar este cerere, implicit există şi ofertă”, spune cumpărătorul. Ţigările miros acru, de parcă-ar fi făcute din cel mai prost tutun din lume. Singura spaimă a ţigăncilor care vând ţigări de provenienţă ucraineană sunt poliţiştii şi jandarmii. Când îşi face apariţia vreo patrulă, ele dispar. „Îi mai prind când fac vreo razie, dar pe puţini, şi n-au mult la ei, că marfa adevărată o ţin în maşini, prin parcările alăturate”, explică unul dintre vânzătorii de legume din piaţă.
Doar anul trecut poliţiştii maramureşeni au confiscat ţigări de contrabandă în valoare de peste un milion euro. Conform conducerii IPJ Maramureş, în 2010 au fost confiscate aproape 600.000 de pachete de ţigări, cele mai multe având timbru fiscal ucrainean, ţara vecină reprezentând „filonul nordic” al contrabandiştilor. Acolo, preţul de producţie al ţigărilor este de trei ori mai mic decât în România (doar 1 leu/pachet), iar accizele sunt şi ele cu aproximativ 1 leu/pachet mai reduse, ceea ce face ca preţul final să fie cu aproape 50% mai mic. La preţul final pe care-l plăteşte contrabandistul se adaugă şi „tradiţia”, adică şpaga de la vama ucraineană, care e de sub un euro pe cartuş (8-10 grivne), însă chiar şi aşa profitul este semnificativ.
În general, în oraşe, punctele de vânzare ilicită sunt în apropierea pieţelor agro-alimentare, unde comercianţii sunt, de regulă, femei ce deţin cantităţi reduse de ţigări (doar câteva pachete), iar în caz că sunt prinse sunt sancţionate cu o amendă modică sau scapă chiar cu un avertisment, dacă au noroc. De pildă, în Baia Mare, zonele în care se pot cumpăra ţigări de contrabandă sunt cunoscute de toată lumea: la Semilună, în pieţele „Izvoarele” şi „Albina”, lângă complexul „Meda” sau lângă Center. Şi în Sighetu Marmaţiei, localnicii ştiu că pot cumpăra ţigări ucrainene la comercianţii din zona Unirii sau piaţa din centrul municipiului de peste Deal. Şi în mediul rural ţigările de contrabandă se vând în pieţe, dar mai mult în zilele de târg. Filierele contrabandiştilor de ţigări sunt foarte bine organizate.
Dacă micii traficanţi le introduc prin vamă, după ce dau „tradiţia” vameşilor ucraineni, contrabandiştii le transportă cu bărcile pneumatice, peste râul Tisa, le încarcă în camioane sau microbuze şi le transportă pe rute asigurate de alte două autoturisme ce au rol de antemergători pentru a asigura transportul. La fiecare acţiune de control sau razie, poliţiştii confiscă doar câteva sute de pachete. „Tunurile”, capturi de mii de pachete de ţigări, sunt rare.
Ultima captură mai semnificativă a fost înregistrată în 26 ianuarie, când poliţiştii de frontieră maramureşeni au reţinut patru contrabandişti din Vişeu de Sus, Poienile de sub Munte, Rona de Sus şi Baia Mare. Transportul, interceptat după o urmărire de trei kilometri pe un drum forestier, conţinea 12.500 de pachete de ţigări, în valoare de aproximativ 107.000 lei. Cea mai mare captură din 2010 a fost cea din 29 octombrie, de pe masivul Pop Ivan din Munţii Maramureşului, unde la altitudinea de 1700 metri, în apropiere de frontiera cu Ucraina, au fost prinşi patru contrabandişti români şi ucraineni care aveau asupra lor 68 de baxuri de ţigări (aproape 34.000 de pachete).
În ultima vreme însă, scumpirea ţigărilor în Ucraina, mărirea pretenţiilor legate de „tradiţie” şi transformarea pedepselor pentru contrabanda cu ţigări de la amenzi modice la dosare penale, precum şi controalele încrucişate de pe traseele din apropierea vămilor ale patrulelor Poliţiei, Gărzii Financiare sau Direcţiei de Accize şi Operaţiuni Vamale a îngreunat activitatea contrabandiştilor. Unii au renunţat la ţigări în favoarea motorinei, mai ieftină în Ucraina cu 50% decât în România.
Anul trecut, poliţiştii maramureşeni au destructurat 18 grupări infracţionale organizate care erau axate pe contrabanda cu ţigări de provenienţă ucraineană. Fenomenul contrabandei cu ţigări a crescut anul trecut cu 175%, faţă de 2009.
Credeţi că aceste lucruri au fost începute acum, ca să dăm bine la Schengen? Nu pot să vă spun mai mult, că am fost ministru de Interne. Dar vă spun un singur lucru: dacă unii spun că au fost supravegheaţi din septembrie, câteva luni durează legendarea unei astfel de acţiuni, deci au început cu multe luni înainte de septembrie. Şi o să mai vedeţi.”
VASILE BLAGA, fost ministru de Interne
1 euro este şpaga maximă pe cartuşul de ţigări percepută de vameşii ucraineni.
6 lei costă un pachet de ţigări la negru, după operaţiunea de la Vama Siret. Traficanţii au coborât preţurile de la 7 lei la 6 şi chiar 5 lei, pentru a scăpa de stocuri.
Ţigări contaminate
O mare problemă legată de contrabanda cu ţigări este reprezentată de calitatea proastă a ţigaretelor fabricate din Ucraina. Autorităţile au descoperit că o serie de mărci sunt contrafăcute cu tutun foarte prost sau chiar contaminat. Unele dintre culturile de tutun au fost înfiinţate chiar pe câmpiile din zona Cernobîl, acolo unde a explodat un reactor nuclear în anul 1996.
