Guvernul României a aprobat un nou program de înzestrare a Armatei, care se referă la cumpărarea de elicoptere de atac.
Furnizorul va fi o cunoscută firmă americană, Bell Helicopter, unul dintre cei mai mari producători mondiali de armament.
Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a justificat, joi, această decizie motivând că România are un parteneriat strategic cu Statele Unite, pe care trebuie să-l respecte și în privința achizițiilor militare.
„Sunt două motivații principale: pe de o parte, discutăm cu un producător care a dezvoltat capabilități militare de înalt nivel, apoi discutăm de parteneriatul strategic cu SUA și de situația în care SUA sunt cel mai bun partener al nostru pentru securitatea națională. Vom continua discuțiile, iar dacă mergem la planul de înzestrare a armatei, asemenea capabilități sunt planificate pentru perioada 2019-2020/2021”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Încă din anul 2015, cu prilejul salonului aeronautic de la Le Bourget (Franța), Richard Harris, director de dezvoltare internaţională al companiei Bell Helicopter, estima că Ungaria, Polonia, România şi Cehia vor avea cerințe care sunt integral satisfăcute de elicopterul utilitar Bell UH-1Y Venom sau de varianta lui de atac, AH-1Z Viper.
Potrivit ministrului Țuțuianu, modelul care va fi oferit de Bell Helicopter este „modelul care este astăzi în dotarea armatei SUA și de aceea avem nevoie de un acord guvern la guvern pentru a beneficia de o asemenea tehnologie. Modelul care este cel mai bun astăzi”.
Totuși, trupele Statelor Unite au în dotare mai multe tipuri de elicoptere, nu doar pe cele produse de Bell, astfel că România, chiar dacă era condiționată să cumpere un model de elicopter deja folosit de americani, avea la dispoziție mai multe opțiuni.
De exemplu, Forțele Terestre și Forțele Speciale americane au în dotare elicoptere Black Hawk, produse de o altă companie, Lockheed Martin, care le poate echipa fie în variantă utilitară, fie în variantă de atac. În această a doua versiune, elicopterele Black Hawk sunt înarmate cu rachete antitanc și sunt protejate cu blindaj.
Elicopterul Viper ar fi cu cinci milioane de dolari mai scump decât Black Hawk
Directorul de dezvoltare al Lockheed Martin pentru Europa centrală și de Est, Joel Villa, declara acum două săptămâni, pentru România Liberă, că prețul unui eliicopter Black Hawk oferit României ar putea fi de circa 25 de milioane de dolari. Acesta ar fi fost, desigur, doar un preț informativ, nu unul ferm, care ar fi fost condiționat și de anumite clauze din contractul cu România.
Negocierile dintre compania americană și partea română au început acum 18 luni. Printre partenerii de dialog s-au numărat nu doar oficiali din Ministerul Român al Apărării, ci și secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne – pentru că Black Hawk poate fi configurat și ca elicopter de evacuare medicală (MEDEVAC).
Pe de altă parte, pentru elicopterul Viper, produs de Bell, prețul minim ar fi de circa 30 de milioane de dolari bucata, a precizat vicepreşedintele companiei Bell, Richard Harris.
De ce a ales România, într-o asemenea situație, având la dispoziție două variante, ambele americane, să cumpere elicopterul mai scump?
Un posibil răspuns ar fi legat de costurile de operare ale aeronavei. Vicepreședintele Richard Harris susține că, pentru elicopterul Viper, costul de operare este cu 30 la sută mai mic decât al altor elicoptere de atac – și se presupune că oficialii Bell își cunosc foarte bine concurența, mai ales pe cea americană.
Așadar, pentru Forțele Aeriene Române ar fi mai ieftin să trimită în aer elicoptere Viper decât elicoptere Black Hawk.
Ce model de elicopter este mai puternic în luptă
Un alt criteriu de selecție între cele două tipuri de elcoptere ar fi legat de performanțele lor strict militare. Astfel, Black Hawk ar considerat un elicopter multirol, care poate fi configurat în funcție de destinație (elicopter de atac, de transport, de stins incendii, de evacuare medicală, etc) în timp ce Viper ar fi un elicopter de atac specializat, deci mai eficient în asemenea misiuni.
Dar în cazul României, criteriul cel mai important care a departajat cei doi furnizori a fost, poate, implicarea fiecăruia dintre ei în economia națională.
Lockheed Martin are deja o uzină în Polonia, la Mielec, iar aceasta produce acum la doar jumătate din capacitate – circa 12 elicoptere Black Hawk pe an, în condițiile în care capacitatea ei maximă ar fi de 24 – 25 de elicoptere pe an. Oficiali din cadrul uzinei ne-au precizat că modelul produs în Polonia este special destinat pieței din Europa, iar directorul Joel Viila, pe care l-am întrebat dacă Lockheed Martin va colabora și cu industria de profil din România, ne-a răspuns evaziv.
Cu alte cuvinte, probabilitatea ca Lockheed Martin să lanseze comenzi pentru industria românească ar fi redusă.
De altfel, acest element, legat de (ne)implicarea firmei Lockheed Martin în economia românească, a fost și cel care a determinat ca negocierile dintre partea română și Lockheed Martin să se întindă, fără rezultate palpabile, de-a lungul ultimelor 18 luni.
Ce beneficii va avea industria românească
În schimb, firma Bell Helicopter a promis mai mult – cel puțin așa a lăsat să se înțeleagă ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu.
„Am convenit ca, pe lângă această scrisoare de intenție, să discutăm și despre posibilitatea creării unei societăți mixte în România, care să producă aceste elicoptere, de un trasnsfer tehnologic de înalt nivel, de care România are nevoie. Credem că înființarea unei societăți mixte care să deruleze un asemenea proiect va genera dezvoltare economică și mai multă securitate națională”, a precizat ministrul Țuțuianu.
Despre viitoarea societate mixtă, în care se va implica Bell Helicopter, nu se știu deocamdată mai multe elemente. Două posibile locații ar putea fi cele de la Brașov, unde funcționează IAR Ghimbav, respectiv Craiova, unde se află societatea Avioane Craiova. Indiferent de amplasament, parteneriatul unei uzine românești cu un mare fabricant mondial de aeronave, cum este Bell Helicopter, va însemna retehnologizare, dezvoltare regioanală și noi locuri de muncă.
