El este poştaşul viitorului

După ce a investit degeaba 300 milioane euro în modernizarea din 2008, Poşta vrea o nouă reorganizare care presupune inclusiv „crearea celui mai mare proiect de retail banking”.

Compania Naţională Poşta Română intră, anul acesta, în cel mai amplu proces de restructurare şi reorganizare de până acum. După ce Guvernul a aprobat anul trecut punctele generale ale planului, conducerea Poştei detaliază, într-un document intern aflat în posesia RL, etapele restructurării. Desfiinţarea a şase sucursale, comasarea altor două, restructurarea a aproape 2.400 de angajaţi, reorganizarea reţelei de agenţii, implementarea serviciului door-to-door, dar şi extinderea pe piaţa serviciilor bancare şi de asigurări sunt doar câteva dintre punctele importante ale strategiei. Poşta Română încearcă astfel să se redreseze financiar după ce, doar în 2008, a semnat contracte de achiziţii de peste 300 milioane de euro, fără a avea nici un beneficiu. Instituţia, ai cărei acţionari sunt statul român (75%) şi Fondul Proprietatea (25%), nu a mai reuşit să obţină profit din 2006, iar conducerea ei se aşteaptă la o uşoară redresare abia din a doua jumătate a acestui an. În toată această perioadă, pierderile companiei au depăşit 400 milioane de euro.

Aproape 2.400 de oameni daţi afară

În iunie 2010, Guvernul României aproba planul de restructurare şi reorganizare a Companiei Naţionale Poşta Română. Reprezentanţii instituţiei se grăbeau, la câteva zile după aceea, să nege faptul că acest plan presupune şi restructurări de personal. Documentele aflate în posesia RL atestă însă contrariul. „Se va trece la o nouă etapă în cadrul procesului de restructurare, etapă care va consta în: desfiinţarea Sucursalelor Servicii Poştale, It&C, Reţea Poştală, Imobiliară, Poşta Rapidă şi Centrul de Perfecţionare, comasarea Sucursalei Servicii Integrate cu Sucursala Fabrica de Timbre”, arată un document semnat de preşe¬dintele director general Dumitru Daniel Neagoe şi de directorul executiv Mioara Pribescu. În concluzie, precizează actul, „se preconizează reducerea numărului de personal prin disponibilizare cu plata salariilor compensatorii în două etape: 1.000 de salariaţi cu luna septembrie 2011 şi 1.380 de salariaţi cu luna decembrie 2011″. Poşta are 36.000 de angajaţi.

Poştaşul electronic

În cadrul procesului de implementare a serviciului door-to-door, CNPR intenţionează să doteze angajaţii cu aparatură electronică performantă. Astfel, „salariaţii curieri (nr.: poştaşii)”, vor primi echipamnete PDA prevăzute cu GPS şi scanner, dar şi telefoane mobile performante. În plus, Poşta va înfiinţa un call-center care să includă aparatură pentru monitorizare. La ce vor folosi aceste echipamente explică chiar conducerea Poştei. „Pentru un serviciu door-to-door complet este necesar ca distribuirea la domiciliul clientului să se realizeze prin salariaţii curieri în baza unei comenzi transmise de client call-centerului, acesta din urmă efectuând rutarea în condiţii optime a curierului, în funcţie de poziţia în traseu şi încărcarea autovehiculului.”

De ce PDA?

Cum va utiliza poştaşul echipamentul din dotare aflăm tot de la conducerea CNPR. „Curierul primeşte comanda telefonic sau prin mesaj pe echipamentul din dotare- respectiv PDA prevăzut cu GPS şi scanner pentru înregistrarea datelor şi transmiterea acestora în sistemul de tracking”. Prin sistemul track-trace şi cu ajutorul GPS-ului din dotarea poştaşului, clientul va avea posibilitatea să urmărească permanent, pe un site dedicat, traseul coletului, al scrisorii sau al facturii expediate.

Cum funcţionează

Pe scurt, call-centerul primeşte solicitarea de la client (de exemplu trimiterea unei scrisori sau expedierea unei facturi), reperează cu ajutorul echipamentului poştaşul cu locaţia cea mai apropiată de locuinţa clientului şi îi trimite acestuia solicitarea pe PDA. Poştaşul ajunge la client, scanează tot cu ajutorul PDA-ului documentul pe care clientul doreşte să îl expedieze şi trimite datele înapoi la call-center. Call-centerul reperează poştaşul cu cea mai apropiată locaţie de destinatar şi îi trimite acestuia datele primite de la primul poştaş.

De la scrisori la poliţe de asigurare

Poştaşul va duce în tolba lui (acum electronică) nu doar clasicele scrisori, ci şi poliţe de asigurare sau facturi pentru plata ratelor bancare. Aceasta pentru că, potrivit noii strategii a Poştei, se va pune în aplicare un plan de colaborare cu mai mulţi brokeri de asigurare care va permite „distribuţia produselor financiare prin reţeaua de unităţi şi cu personalul C.N Poşta Română”. Cu alte cuvinte, poştaşul va putea vinde o gamă de largă de produse de asigurare de la RCA la asigurări de locuinţă.

Poştaşul-funcţionar bancar

Tot angajatul Poştei ar putea înlocui şi angajaţii de la ghişeele băncilor în condiţiile în care conducerea Poştei intenţionează să creeze „cel mai mare proiect de retail banking din România, prin extinderea ofertei de produse şi servicii bancare la nivel naţional”. Atribuţiile angajaţilor vor merge de la colectarea ratelor pentru băncile partenere (lucru care se întâmplă şi în acest moment în cazul RBS, de exemplu), până la atragerea de depozite bancare sau încheierea unor precontracte de credit în numele partenerilor.