Peste 10 milioane de euro au fost tocate ilegal de Agenția Națională pentru Romi, instituție controlată prin interpuși de fostul deputat Nicolae Păun. Alte 2,6 milioane de euro au fost investite de Centrul de Cultură al Romilor într-o construcție nouă, dar nefuncțională, din Ferentari.
Banii provin din fonduri europene și de la bugetul de stat, dar nimeni nu se obosește să-i recupereze, în ciuda sesizărilor de la Curtea de Conturi.
Secretariatul General al Guvernului are în subordine Agenția Națională pentru Romi (ANR), care, la rândul ei, coordonează Centrul de Cultură al Romilor. În ultimii șapte ani, agenția guvernamentală a fost acaparată de Partida Romilor „Pro Europa“, organizație condusă de fostul deputat Nicolae Păun.
Numele fostului deputat apare într-un scandal de corupție, după ce procurorii DNA l-au acuzat de mai multe infracțiuni de corupție, printre care și deturnare de fonduri europene și spălare de bani.
Dincă, de la Partida Romilor la Agenția Romilor
Partida Romilor a preluat controlul asupra Agenției Naționale pentru Romi în octombrie 2009. Atunci, premierul Emil Boc l-a numit la șefia instituției pe secretarul general al Partidei Romilor, Ilie Dincă. După aproximativ trei ani, Ilie Dincă a fost înlocuit din funcție cu Daniel Vasile, un alt om de bază al deputatului Nicolae Păun. Anterior numirii pe funcția de președinte al ANR, Daniel Vasile a fost vicepreședinte la Partida Romilor. Acum este deputat din partea Partidei Romilor, în locul lui Nicolae Păun.
În prezent, Agenția Națională pentru Romi este condusă de secretarul de stat Daniel Rădulescu, fost președinte al organizației Sastipen.
Vine Rădulescu, vine și Paraschiv de la Partidă
Rădulescu l-a numit șef de cabinet pe Iulian Paraschiv, președintele tinerilor romi de la Partida Romilor. Numele lui Iulian Paraschiv apare în dosarul de corupție al fostului deputat Nicolae Păun. Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Paraschiv de deturnare de fonduri europene, spălare de bani, dar și de influențarea declarațiilor martorilor.
Întrebat care a fost motivul pentru care l-a angajat în funcția de director de cabinet pe Iulian Paraschiv, Daniel Rădulescu a declarat că a lucrat împreună cu el timp de trei ani pe politici publice la nivelul județelor Olt, Gorj, Dolj și Mehedinți. „Are dosar penal, dar beneficiază de prezumția de vinovăție. Am lucrat împreună pe zona Oltenia. El a lucrat cu mine în calitate de coordonator regional al Partidei Romilor“, a precizat Daniel Rădulescu.
Țeapa, semnalată de Curtea de Conturi
Agenția Națională pentru Romi are un buget anual de aproximativ un milion de euro. Însă trebuie să recupereze și să returneze la bugetul de stat peste zece milioane de euro. Adică bugetul pe vreo zece ani. Toată această pagubă a fost constatată în urma a două controale efectuate de Curtea de Conturi în anii 2015 și 2016. Primul control a scos la iveală un prejudiciu total de 37.420.681 lei, circa 8,5 milioane euro.
Cea mai mare pagubă a rezultat în urma implementării a șase proiecte europene la care s-au constatat cheltuieli neeligibile de circa opt milioane euro. „Operaţiunile economice şi financiare (…) provin din anii precedenţi şi sunt aferente unui număr de şase proiecte în cadrul POSDRU, care au fost finalizate în perioada 2011-2012. Însă nu există certitudinea că datele reflectate în situaţiile financiare (…) corespund realităţii, deoarece entitatea nu a prezentat documente justificative în acest sens“, se menționează într-un raport al Curții de Conturi.
DNA are dosare mai importante de cercetat
Banii trebuie recuperați de ANR de la cei care au implementat proiectele, conform unei decizii judecătorești definitive. Proiectele au fost implementate în mandatul de președinte al lui Dincă Ilie, care deține în prezent funcția de membru în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Curtea de Conturi a sesizat în acest caz Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 pentru neglijență în serviciu. În urma unui alt raport, din anul 2016, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru un prejudiciu de aproximativ zece milioane lei. În total, paguba adusă bugetului de stat de către ANR se ridică la peste zece milioane euro.
Hotărâre a Înaltei Curți, ignorată
Un alt prejudiciu, de peste 600.000 lei, a rezultat din implementarea unui proiect în care beneficiar era ANR. Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Muncii a constatat, în urma unui control, „cheltuieli neeligibile plătite din credite de la bugetul de stat în valoare de 605.746 lei“. ANR nu a respectat procedura de angajare a echipei manageriale şi a celorlalte persoane care au lucrat în proiect și nici nu a putut prezenta documente din care să rezulte organizarea unui concurs sau examen pentru ocuparea posturilor respective.
ANR a contestat în instanţă prejudiciul. După un şir lung de procese, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins demersul ANR ca nefondat. „De la emiterea hotărârii definitive şi irevocabile, Agen-ţia Naţională pentru Romi nu a luat măsuri în vederea recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare pentru efectuarea de cheltuieli neeligibile“, se menționează în raportul Curții de Conturi. Totodată, nu s-a înregistrat în contabilitatea instituţiei statului prejudiciul şi nici nu s-au calculat şi înregistrat dobânzi şi penalizări de întârziere.
Proiecte europene cu dedicație
Pentru primul an de mandat al lui Daniel Vasile la conducerea ANR, Curtea de Conturi a constatat că s-au cheltuit ilegal aproximativ 1,7 milioane lei, bani de la bugetul de stat, prin încheierea de contracte de finanţare nerambursabilă cu mai multe autorități locale care nu se încadrau în categoria celor care puteau primi finanțări. De exemplu, a fost semnat un contract cu Primăria Moroieni pentru implementarea proiectului „Sunt proprietar“. Pentru acest proiect, ANR a decis să plătească o factură în valoare de 70.000 de lei, fără să primească documente justificative.
Un an mai târziu, în 2014, Daniel Vasile a emis un ordin de președinte pentru constituirea unei Comisii pentru evaluarea unor pro-iecte în cadrul programului „Anul participării și responsabilității cetățenilor“. Curtea de Conturi a constatat că proiectele nu au fost evaluate corect. „Nu s-a consemnat corespunzător modul de acordare a punctajelor, nu s-au centraliazat punctajele acordate solicitanţilor şi nu a fost stabilit algoritmul de calcul al acestora“, se menționează în raport.
Centrul de Cultură al Romilor, sub protecția deputatului
Peste 2,6 milioane de euro a alocat statul pentru construirea unei clădiri în care urma să funcționeze un centru de cultură pentru romi. Banii s-au dus pe apa sâmbetei, după ce terenul a fost revendicat. De această afacere controversată s-a ocupat Centrul Național de Cultură al Romilor (CNCR), condus de managerul Mihai Neacșu, dar aflat în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.
Terenul, revendicat de o familie de evrei
În 2004, Primăria Municipiului București a pus la dispoziția CNCR un teren de 942 mp în strada Calea Ferentari nr. 86, din București. Patru ani mai târziu, CNCR a organizat o licitație pentru construirea unui centru de cultură pentru romi. Valoarea lucrărilor a fost stabilită la aproximativ 12 milioane lei, iar contractul a fost atribuit firmei Concas SA, din Buzău. Conform documentelor, clădirea a fost finalizată în decembrie 2012. Numai că terenul pe care s-a construit centrul de cultură a fost revendicat.
În plus, pentru a fi funcțional complet, centrul de cultură mai are nevoie de un post Trafo, pentru alimentarea cu energie, care nu poate fi montat dat fiind că nu are autorizație de construcție.
Greaua moștenire lovește din nou
Managerul Mihai Neacșu -nu-și asumă niciun fel de vină pentru faptul că centrul de cultură nu este funcțional. Dar aruncă vina pe fostele conduceri. „Fostele conduceri au început lucrările, nu au finalizat construcția. Nu s-au recepționat lucrările pentru că s-a intrat într-o relație litigioasă cu constructorul. Acesta spune că instituția trebuie să-i mai dea bani. Noi spunem că lucrările au fost făcute fără avizul și consultarea noastră. Am făcut scrisori la Secretariatul General al Guvernului, dar nu se poate rezolva situația dintre noi și constructor. Problema este că terenul a fost dat de Primăria Capitalei la Guvern, dar a fost revendicat de o familie de evrei“, a declarat Mihai Neacșu.
Proiecte în parteneriat cu Partida lui Păun
Din 2014, CNCR este condus de managerul Mihai Neacșu, care se ocupă în paralel și de organizația nonguvernamentală „Amare Rromentza“, unde este membru fondator și secretar general al organizației.
Neacșu trebuia să fie evaluat în baza proiectului de management, ceea ce nu s-a întâmplat până în prezent. În plus, pentru a-și consolida funcția, a început să implementeze mai multe proiecte cu Partida Romilor. De exemplu, CNCR și Partida Romilor, în parteneriat, au organizat un concert special de Ziua Internațională a Romilor. Printre invitați s-au aflat liderii Partidei Romilor, câțiva politicieni și oengiști. Cetățenii de rând nu au fost invitați, deși CNCR a plătit pentru concert peste 127.000 lei, bani publici. Tot în parteneriat cu Partida Romilor a fost organizată „Caravana Culturală a Romilor“.
Surse din cadrul ANR susțin că Mihai Neacșu a început să colaboreze cu fostul deputat Nicolae Păun pentru că în 2018 îi expiră mandatul de manager, așadar ar căuta susținere pentru un nou mandat.
Lăutari pe bani publici pentru baluri de liceu
CNCR a plătit lăutari din bani publici pentru a cânta la „baluri ale bobocilor“ din Iași și Cluj, dar și la un bal studențesc din București. Pentru chermezele din Iași și Cluj, statul a plătit anul trecut aproximativ 20.000 lei, iar pentru cea din București, cam 10.000 lei. Tot anul trecut, pentru Festivalul de muzică lăutărească, Mihai Neacșu a plătit peste 25.000 lei.
În 2016, toate achizițiile CNCR au fost directe sau prin selecție de ofertă. În majoritatea cazurilor, anunțurile de achiziții au fost postate pe site-ul instituției. La începutul lunii ianuarie, Mihai Neacșu a încheiat două contracte pentru servicii de organizare a evenimentelor „Ziua Holocaustului“ și „Comemorarea Holocaustului“, pentru care a plătit în total 163.500 lei. Pentru organizarea zilei de 8 aprilie, CNCR a plătit aproximativ 100.000 lei. Alți 100.000 de euro au fost cheltuiți pentru un concert de muzică clasică la Sala Radio.
Organizația lui Necula, bani de la CNCR
Pe statul de plată al CNCR s-a aflat și Asociația „Romano Boutiq“, controlată de Ciprian Necula, fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene și candidat pe listele PSD pentru un loc de deputat. Contractul a avut o valoare de doar 4.900 lei, pentru coordonarea și structurarea volumului biografie cronologică „Nicolae Gheorghe“. Despre acest contract, Mihai Neacșu a spus: „Nu i-am dat bani lui Ciprian Necula pentru a publica
cartea. El avea drepturile de autor. Banii i-am dat pentru drepturi de autor“.
ALIANȚĂ. Campanie pentru Ponta
Partida Romilor, în frunte cu fostul deputat Nicolae Păun, l-a susținut pe Victor Ponta la prezidențialele din 2014. Până atunci susținuseră PDL. Cu câteva zile înainte ca Ponta să își anunțe oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale, Nicolae Păun și Iulian Paraschiv au organizat o conferință cu toți liderii romi. „Romii din 35 de județe au spus că putem să sprijinim candidatura lui Victor Ponta“, declara Păun. Câteva zile mai târziu, Victor Ponta și-a lansat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale. În sală, în primul rând se afla și Iulian Paraschiv, care vorbea la telefon cu deputatul. Atunci, Paraschiv i-a dat telefonul lui Ponta pentru a vorbi cu Păun. „Domnul deputat, salutare! Victor Ponta sunt. Mulțumesc de sprijin, oamenii au fost, ca întotdeauna, foarte serioși. Și eu o să fiu serios. Da? Păi, stai. În primul rând, trebuie să te felicit că te-ai reales. Voi sunteți aliații noștri oricum“, îi spunea Ponta lui Păun.
PENAL. Deturnare de fonduri europene
Fostul deputat Nicolae Păun a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție de opt infracțiuni, printre care deturnare de fonduri europene de la organizația Partida Romilor, spălare de bani și cumpărare de influență. În proiectul „Antreprenoriat social – O șansă pentru comunitățile de romi“ a fost stabilit un prejudiciu de 12,3 milioane lei. „Din probele administrate a reieșit că obiectivele proiectului nu au fost realizate, în sensul că majoritatea banilor destinați proiectului (77%) au fost folosiți pentru plata salariilor angajaților proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate, la cursurile de pregătire organizate la două hoteluri din Sinaia au participat doar 163 de persoane existente în Registrul grupului-țintă“, spun procurorii.
Într-un alt proiect, „Acces pe piața muncii – O șansă pentru tine“, procurorii au estimat un prejudiciu de 14,8 milioane lei. „Și de această dată a rezultat faptul că unii dintre participanți au urmat câteva ore de curs și la final au primit un certificat de absolvire, precum și sume de bani între 300 și 600 de lei, în timp ce alte persoane, deși s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciunul, dar au primit sume de bani între 300 și 600 de lei sau nu au primit deloc“, se menționează în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.
Procurorii mai menționează că, în perioada 2010-2014, Nicolae Păun, Iulian Paraschiv și Florentina Rotariu au făcut 17 contracte de împrumut fictive pentru a retrage bani din conturile Partidei Romilor, „sub pretextul restituirii unor datorii inexistente“.
Consultă ziarul complet în format .PDF și aici.
Drept la replică al Centrului Naţional de Cultură al Romilor – Romano Kher
Articolul semnat de către Petru Zoltan, aduce grave prejudicii de imagine Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, precum şi conducerii acestuia. Dat fiind faptul că autorul emite și propagă foarte multe neadevăruri şi erori factuale, este necesar să cerem corectarea acestora. Autorul induce în eroare opinia publică cu rea intenţie, dorind să ducă în derizoriu eforturile pe care angajații CNCR-RK le fac pentru promovarea culturii rome, prezentând informații trunchiate și eronate, cu toate că a avut acces la toate documentele solicitate cu privire la contractele pe care le-a semnat instituția, iar o parte dintre documente i-au fost înmânate și personal de către angajații Centrului, la cererea acestuia.
Atitudinea defăimătoare şi tendenţioasă la adresa directorului CNCR
Încă din titlul Oamenii fostului deputat Nicolae Păun au făcut o gaură în bugetul României de 12 milioane de euro şi intertitlul “Centrul de Cultură al Romilor, sub protecția deputatului”, autorul face afirmaţii total neadevărate, care nu se susţin cu nicio probă sau dovadă în realitate şi în corpul articolului.
Cea mai elocventă atitudinde tendenţiosă şi defăimătoare a autorului se regăseşte în paragraful – “Peste 2,6 milioane de euro a alocat statul pentru construirea unei clădiri în care urma să funcționeze un centru de cultură pentru romi. Banii s-au dus pe apa sâmbetei, după ce terenul a fost revendicat. De această afacere controversată s-a ocupat Centrul Național de Cultură al Romilor (CNCR), condus de managerul Mihai Neacșu, dar aflat în subordinea Agenției Naționale pentru Romi”.
Presupusa gaură de 12 milioane de euro din bugetul public vine din perioada în care Mihai Neacșu nu lucra în niciuna dintre instituțiile publice acuzate. Așadar, în mod intenționat și fără nicio legătură cu realitatea, autorul articolului îl acuză nefondat pe Mihai Neacșu, construind o realitate paralelă şi sugerând în mod voit, prin alăturarea sintagmei afacere controversată de numele directorului Mihai Neacşu, că acesta din urmă s-ar fi ocupat de realizarea construcţiei sediului Centrului de Cultură, afirmaţie total neadevărată şi profund defăimătoare.
În fapt, construcţia respectivului sediu a fost finalizată în 2012, iar mandatul directorului Mihai Neacşu începe în 2014.Autorul prezintă o succintă istorie asupra evenimentelor ce au ca obiectiv realizarea unui sediu pentru Centrul de Cultură al Romilor, care încep încă din 2004, iar câteva rânduri mai jos “sare” în timp aproximativ 10 ani şi îl găseşte vinovat pe actualul director pentru faptul că CNCR nu dispune de sediul respectiv.
Ziaristul continuă să inoculeze informaţii false şi denigratoare asupra directorului folosind în dreptul construcţiei sintagma “centrul de cultură”. “Managerul Mihai Neacșu nu-și asumă niciun fel de vină pentru faptul că centrul de cultură nu este functional. Dar aruncă vina pe fostele conduceri”.
În fapt, instituţia CNCR este cat se poate de funcțională, iar rapoartele de activitate de la preluarea mandatului stau mărturie. Autorul confundă, voit sau nu, o instituţie cu o clădire a cărei destinaţie ar fi trebuit să fie sediul instituţiei CNCR.
Practic, autorul articolului lasă să se înțeleagă că actualul manager al CNCR-RK s-ar face vinovat pentru că nu a verificat situația legalității terenului alocat de Primăria București, că nu a controlat începerea și desfășurarea lucrărilor de construcții la viitorul sediu al CNCR-RK, însă Mihai Neacşu nu avea absolut nicio legătură cu instituţia Centrului de Cultură pe vremea demarării procedurilor şi execuţiei viitorului sediu al CNCR.
“Din octombrie 2014 Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher are un nou plan de management propus de Mihai Neacșu, care, în urma concursului promovat, a fost numit manager al instituției, prin Ordinului Președintelui Agenției Naționale pentru Romi nr. 119/14.10.2014” sursa: http://cncr.gov.ro/wp-content/uploads/2016/02/RAPORT-DE-ACTIVITATE-CNCR-PE-ANUL-2015.pdf .
De altfel, în raportul de activitate al CNCR din 2015, directorul Mihai Neacşu arată care este situaţia locativă a instituţiei: “Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher a demarat în anul 2008 un proiect pentru realizarea unui sediu multifuncțional. Acest sediu este situat în Bucuresti, sector 5, str Calea Ferentari nr 86. Ca urmarea a întârzierilor și deficiențelor în executare, sediul nu poate fi recepționat, este în litigiu și, prin urmare, nu poate fi utilizat de către CNCR. Incepând cu ianuarie 2015, odată cu noua echipă a CNCR, acesta își desfășoară activitatea în cadrul sediului Agenției Naționale pentru Romi, în spațiile alocate prin contractul de comodat nr.113/27.01.2015 încheiat între cele două instituții. CNCR mai deține și un spațiu de aproximativ 58,57 mp în clădirea din strada Walter Mărăcineanu nr 4, spațiul fiind folosit pentru depozitarea mijloacelor fixe și obiectelor de inventar aflate in proprietatea CNCR”, sursa http://cncr.gov.ro/wp-content/uploads/2016/02/RAPORT-DE-ACTIVITATE-CNCR-PE-ANUL-2015.pdf .
Creionarea unui portret mincinos la adresa directorului CNCR-RK
“În plus, pentru a-și consolida funcția, a început să implementeze mai multe proiecte cu Partida Romilor. De exemplu, CNCR și Partida Romilor, în parteneriat, au organizat un concert special de Ziua Internațională a Romilor. Printre invitați s-au aflat liderii Partidei Romilor, câțiva politicieni și oengiști. Cetățenii de rând nu au fost invitați, deși CNCR a plătit pentru concert peste 127.000 lei, bani publici. Tot în parteneriat cu Partida Romilor a fost organizată „Caravana Culturală a Romilor“. Surse din cadrul ANR susțin că Mihai Neacșu a început să colaboreze cu fostul deputat Nicolae Păun pentru că în 2018 îi expiră mandatul de manager, așadar ar căuta susținere pentru un nou mandate”.
Autorul lansează supoziţia că în spatele parteneriatelor dintre CNCR si Partida Romilor s-ar ascunde interesul managerului CNCR de a-şi consolida funcţia, însă afirmaţia nu se susţine pe niciun fundament, iar exemplele propuse par mai degrabă mostre de fracturi de logică menite să-i creeze prejudicii de imagine directorului Mihai Neacşu. Trebuie menţionat faptul că această funcţie se obţine în urma unui concurs (evaluat de o comisie formată din specialiști din cadrul unor instituții publice – Secretariatul General al Guvernului, Agenția Națională pentru Romi și Ministerul Culturii – și reprezentanți ai societății civile rome) şi a unui plan de management, iar asociaţia Partida Romilor nu a avut niciun rol în numirea directorului CNCR – “Din octombrie 2014 Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher are un nou plan de management propus de Mihai Neacșu, care, în urma concursului promovat, a fost numit manager al instituției”.
Autorul dorește să-l prezinte pe managerul instituției ca fiind o persoană obedientă. Ziaristul lasă să se înțeleagă că evenimentele pe care le organizează CNCR-RK sunt organizate special pentru câțiva politicieni și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale ale romilor, iar “cetățenii de rând” nu au acces la aceste evenimente. Realitatea celor afirmate de scriitorul articolului este alta, așa cum arată filmările din cadrul evenimentelor, dar și articolele apărute după evenementele organizate, în care sălile sunt arhipline de spectatori. Este absolut normal şi firesc ca la fiecare eveniment organizat de Centru sa fie trimise invitații reprezentanților instituțiilor publice, reprezentanților societății civile, mass-mediei, iar pentru publicul larg se fac anunțuri atât în mediul online (ex. Facebook), cât și la Radio și TV. De exemplu, pentru evenimentul menţionat de ziarist, anunţul a fost acesta: Concertul Special de ,,Ziua Internațională a Romilor” în data de 8 aprilie 2017, ora 18:30, la sala ,,Auditorium” din cadrul Muzeului Național de Artă a României. Intrarea la Concert este liberă, dar se face prin rezervare la următoarea adresă de e-mail: secretariat@cncr.gov.ro. Persoană de contact: Laura Bujor. Pentru a participa, cetăţenii trebuie să-și anunțe dorința de participare, pentru rezervarea locului deoarece locurile sunt limitate.Cu toate acestea, niciun cetățean nu a fost dat afară de la evenimentele CNCR, chiar dacă sălile au fost arhipline. Autorul face o dezvăluire senzaţională şi arată că intituţia cheltuie bani publici. Ziaristul cu state vechi pare că nu înţelege că, de cele mai multe ori, bugetul unei instituții publice provine din bani publici, iar aceştia sunt alocați, în cazul CNCR-RK, pentru realizarea de acțiuni culturale.
Dacă autorul articolului a găsit o persoană care se încadrează în “cetățenii de rând”, care nu a fost primită la evenimentele organizate de Centru, suntem de acord să ne cerem scuze publice, dacă nu, autorul articolului ar trebui să-și ceară public scuze.
Autorul nu ratează niciun paragraf fără a încerca să proiecteze o imagine falsă şi defăimatoare la adresa directorului CNCR. “CNCR a plătit lăutari din bani publici pentru a cânta la „baluri ale bobocilor“ din Iași și Cluj, dar și la un bal studențesc din București. Pentru chermezele din Iași și Cluj, statul a plătit anul trecut aproximativ 20.000 lei, iar pentru cea din București, cam 10.000 lei. Tot anul trecut, pentru Festivalul de muzică lăutărească, Mihai Neacșu a plătit peste 25.000 lei”.
Sumele prezentate eronat
Zoltan afirmă în articolul său că, în 2016, „ la începutul lunii ianuarie, Mihai Neacșu a încheiat două contracte pentru servicii de organizare a evenimentelor „Ziua Holocaustului“ și „Comemorarea Holocaustului“, pentru care a plătit în total 163.500 lei”, informând eronat publicul cititor. Respectând principiul transparenței în achizițiile publice, CNCR-RK publică pe site-ul său, www.cncr..gov.ro, anunțurile privind achizițiile directe pe care le desfășoară în baza Legii achizițiilor publice.
Astfel, sunt publice anunțul și documentația privind achiziția serviciilor pentru organizarea evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie), care a avut o valoare de 46.560 lei și a fost un singur contract, nu două. Dacă vorbim despre organizarea de evenimente dedicate memoriei victimelor Holocaustului de către CNCR-RK, putem face referire la evenimentul dedicat Zilei Europene de Comemorare a Holocasutului împotriva Romilor, în data de 2 August (nu în ianuarie !) și care a avut un cost total de 12.645 lei. Rezultă un cost total al acestor 2 evenimente (ianuarie și august) de 59.205 lei, o sumă de aproape trei ori mai mică decât cea prezentată de dl. Zoltan în aricol. Același lucru este valabil și în cazul organizării de către CNCR a unui spectacol unicat de muzică clasică – primul de acest gen – a cărei valoare culturală a fost omisă în articol, însă valoarea în bani a fost mai mult decât dublată de ziarist.
Autorul persiflează actiunile instituţiei şi le etichetează ca fiind chermeze pe bani publici. În realitate, acele “chermeze” pe care le menționează autorul articolului fac parte din programul multianual “Caravana culturală a romilor” pe care CNCR-RK îl deruează de la preluarea mandatului și se regăsec în planul de management cu care directorul a câștigat concursul în 2014. În fapt, Caravana culturală este o suită de acțiuni culturale (spectacole de teatru, muzică tradițională, filme educative pentru copii și tineri, distribuire de cărți etc.), pe care CNCR-RK le-a dus atât în inima comunităților de romi din mediul rural și urban, precum și în școli sau universități, urmărind să producă o schimbare de mentalitate atât în rândul romilor, prin creșterea stimei de sine etnice, cât și în rândul neromilor, prin dialogul între culturi care se cunosc și se respectă.
Din datele de mai sus se poate vedea foarte simplu că autorul Petru Zoltan nu a avut niciun moment scopul de a prezenta adevărul în mod obiectiv, iar de la primul paragraf în care se menţionează numele CNCR-RK şi până la ultimul este evident că ţinta a fost defăimarea directorului Mihai Neacşu. Autorul a amestecat informaţii trunchiate, minciuni prin omisiune şi date false pentru a crea grave prejudicii de imagine CNCR-RK şi conducerii sale.
În încheiere menționăm că vom analiza posibilitatea legală a demarării unor acțiuni judiciare împotriva autorului articolului din data de 8 august a.c.,„EXCLUSIV. Oamenii fostului deputat Nicolae Păun au făcut o gaură în bugetul României de 12 milioane de euro: Orice pesedist ar fi la putere, apropiații lui ”Niky Scorpion” conduc instituțiile care cheltuiesc banii pentru romi”.
Despre CNCR-RK
Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher este o instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi, organ de specialitate al Guvernului României.
Scopul instituției noastre îl reprezintă cultivarea, dezvoltarea și promovarea identității etno-culturale a minorității naționale a romilor în spațiul intra-comunitar rom și în spațiul public din România și din alte țări. Avem misiunea de a dezvolta şi promova cultura romă sub toate aspectele sale, inclusiv prin: publicaţii bilingve, filme documentare, teatru, arte vizuale, muzică tradițională, dezvoltarea unei elite a romilor responsabile din punct de vedere etnic, revalorizarea meşteşugurilor tradiţionale rome şi formarea cultural-artistică a tinerilor romi. Centrul își desfășoară activitatea, în principal, pe bază de programe și proiecte concepute pentru a răspunde nevoilor comunității căreia i se adresează. Activitățile în domeniul cultural, de informare, de educație permanentă, de susținere și derulare a programelor și proiectelor culturale destinate comunității rome reprezintă un act de promovare a culturii rome, în conformitate cu legislația română în vigoare.
În acest context, rolul CNCR trebuie să fie unul activ, participativ, partenerial; instituția noastră trebuie să dețină pârghiile necesare valorificării, explorării și exploatării capacităţilor intelectuale şi artistice ale romilor care s-au dovedit a fi, de-a lungul istoriei, o adevărată valoare pentru patrimoniul cultural românesc.
