Sumele enorme pe care le încasează la pensie polițiștii au provocat o adevărată revoltă față de pensiile militare. Cu toate acestea, sumele pe care le primesc foștii șefi ai Armatei și veteranii de război sunt chiar și de trei ori mai mici decât cele pe care le primesc foștii polițiști.
Cazul chestorului Cornel Ciocoiu, care a ieșit la pensie din funcția de secretar de stat la M.A.I. cu suma de 13.700 de lei și apoi a fost din nou angajat cu un salariu de 8.187 lei a atras atenția din nou asupra inechităților sistemului pensiilor speciale.
Este foarte greu de explicat cum un fost șef de stat major al Armatei primește o pensie de 6.100 de lei, iar un chestor de poliție sare ușor de 10.000 de lei.
Chiar și în cadrul Armatei, cea mai mare pensie, de 31.727 lei pe lună, o primește un magistrat militar și nu un ofițer de carieră.
„În luna aprilie a anului curent (2017 – n.r.), la nivelul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, cuantumul net al celei mai mari pensii de militar este de 12.741 lei,” a precizat Biroul de Presă al Armatei la solicitarea RL.
În comparație, chestorul Petre Tobă de la Ministerul de Interne are o pensie lunară de aproximativ 18.000 de lei.
Discrepanța este mult mai mare în cazul militarilor pensionați înainte de 2009. Sunt foarte multe cazuri în care un subofițer pensionat anul acesta primește o pensie cu peste 1.000 de lei mai mare decât ofițerul în subordinea căruia a lucrat, dar care s-a pensionat până în 2009. Prăpastia s-a adâncit după 2015, atunci când fostul premier Victor Ponta împreună cu vicepremierul Gabriel Oprea au inițiat legea pensiilor militare, un act normativ susținut și votat de toate partidele parlamentare. Ca urmare a acestei legi, generalul Ilie Botoș, unul dintre preferații lui Gabriel Oprea, s-a pensionat cu 24.000 de lei, cu 7000 de lei mai mult decât ultimul salariu.
Veteranii de război, mult sub chestorii de birou
În timp ce generalii de carton iau pensii de zeci de mi de lei, foștii veterani primesc pensii incomparabil mai mici.
Generalul-locotenent de aviație cu trei stele, Gheorghe Constantin(96 de ani), a participat la 271 de misiuni de luptă în Al Doilea Război Mondial. După război, a fost primul comandant al Aeroportului „Mihail Kogălnicea-nu“. S-a pensionat în 1951 și primește lunar 4.500 de lei.
Generalul de aviaţie Ion Dobran are 98 de ani și -participat la 340 de misiuni de luptă. A fost doborât de trei ori și a fost decorat. Acum primește lunar 6.000 de lei care reprezintă venituri din pensie și indemnizația de veteran, conform adevarul.ro.
Generalul Constantin Degeratu: -Trebuie proclamată starea de urgență
Fostul șef al Statului Major General al Armatei susține că securitatea națională este afectată grav de pensionările anticipate.
„Acum, nu mai e de făcut decât atât: proclamarea stării de urgenţă în domeniul securităţii naţionale, aşa cum a făcut Franţa când s-a confruntat cu terorismul . E o stare de urgenţă, nu mai e o stare de normalitate. Pentru că pericolul acţiunii militare străine e aici. Este şi în interior – deja inamicul e în interior şi trebuia descoperit până acum. Trebuie proclamată starea de urgenţă şi făcut ceea ce trebuie într-o stare de urgenţă. Care este situaţia Marilor Comandamente la ora actuală 30-40-50 la sută fără personal de înaltă calificare – generali, colonei şi locotenenţi-colonei.”, a declarat generalul Constantin Degeratu pentru B1.
El a mai explicat că problema pensionărilor anticipate a apărut în 1998 ca o măsură necesară pentru reducerea efectivelor Armatei de la 219.000 la 112.000.
„Atunci era nevoie. Am făcut atunci acea Ordonan-ţă cu asistenţă britanică. Era pe un program de 5 ani, 1998-2003, pensionare anticipată condiţionată de achitarea unor plăţi compensatorii. Dar se referea numai la Armată, numai la perioada reducerii efectivelor şi nu avea nimic nici cu viitorul – din 2003 trebuia să încea-pă înzestrarea Armatei, a noilor structuri ale Armatei – nici cu Ministerul de Interne, care nu-şi reducea efectivele, nici cu SRI, care nu-şi reducea efectivele. Din nefericire, o dată s-a prelungit după 2003 (deci, după atingerea cifrei; s-a mers mult mai jos decât 112.000, s-a mers la 85.000), s-a prelungit şi s-a extins la întregul sistem, fără o justificare obiectivă. Reducerea efectivelor şi pensionarea anticipată aveau atunci o justificare obiectivă – nu aruncăm oameni în stradă, Armata îi ia de la şcoala militară și îi duce până la cimitir, asta e regula oricărei armate din lume. Deci, s-a justificat atunci, mai departe nu s-a mai justificat niciodată decât din alte motive, din alte scopuri, poate politice, poate de altă natură.”, a explicat generalul.
SITUAȚIE. MApN, peste 4.000 de ofițeri în rezervă
Până în aprilie 2017, la nivelul Ministerului Apărării Naționale s-au pensionat 3.879 de cadre militare. Cei mai mulți s-au pensionat din structura centrală a Ministerului Apărării și a structurilor subordonate. Conform informațiilor furnizate de Biroul de Presă al Armatei, din structura centrală a ministerului s-au pensionat 1.413 cadre militare, 1.230 de la Statul Major al Forțelor Terestre, 543 de la Forțele Aeriene, 307 de la Forțele Navale, 300 de la Comandamentul Logistic și 86 de la Comandamentul comunicațiilor și informaticii. În ultimele patru luni, alte câteva sute de militari și-au depus dosarele de pensionare.
SITUAȚIE. Ministerul de Interne, peste 11.000 de pensionari
Din ianuarie 2016 până în aprilie a.c., s-au pensionat nu mai puțin de 11.467 de persoane. Numai de la Poliția Capi-talei au ieșit la pensie peste 600 de polițiști. De la „Doi și-un sfert” s-au pensionat alți 600 de ofițeri, majoritatea încă tineri, cu vârste cuprinse între 40 și 45 de ani. De exemplu, un șef serviciu de la Direcția Generală de Protecție Internă a ieșit la pensie cu aproximativ 7 – 8.000 lei, după 20 de ani de muncă. De la Direcția Generală Management Resurse Umane a Ministerului de Interne s-au pensionat alți 570 de ofițeri. Din structura centrală a Poliției Române s-au pensionat 420 de ofițeri, iar alte câteva mii de polițiștii au ieșit la pensie la nivel național.
