Opere de artă monumentală în valoare de milioane de euro au fost distruse de mafia imobiliară, aflată într-o continuă acaparare a zonei centrale a Galaţiului. Este vorba de zeci de mozaicuri din piatră, ceramică sau teracotă smălţuită, dispărute sub zidurile noilor cârciumi și magazine sau care au fost vandalizate prin instalarea de conducte de gaze ori aparate de aer condiționat.
Zilele trecute, mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu, a fost acoperit de plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul.
Muzeu de artă modernă în aer liber
Acest veritabil muzeu a apărut în anii 60-70. În 1967, proiectul Complexului Tiglina 1 din Galați a primit Premiul Național pentru Arhitectură. Era o zonă care pe lângă magazine cu-prindea trei parcuri, cinematograf, bibliotecă, un club, cofetării, baruri și un restaurant. Ansamblul se remarca prin esplanadele largi și generoasa prezență a spațiilor verzi, dar și prin numărul mare al operelor de artă monumentală cu care erau decorate fațadele.
Era completat de cele 8 blocuri „A” de pe strada Brăilei, pe ale căror fațade erau mozaicuri de marmură colorată, cu dimensiuni de până la 96 mp. Lucrări erau semnate de plasticieni importanți, printre care Jules Perahim, Constantin Baraschi, Pavel Codiță, Patriciu Mateescu, Valeriu Almășanu, Olga Porumbaru, Ion Bițan, Mihai Danu și G Freiberg, care și-au găsit recunoașterea la expoziții de la Paris, Roma, Londra, New York, Bruxelles, Tokyo, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, etc. În anii 70-80, unii dintre aceștia au emigrat în SUA, Franţa, Israel şi cotele operelor lor la casele de licitaţii occidentale sunt în continuă creştere.
„Toţi aceşti artişti au ştiut să eludeze zona proletcultistă”
Fiind vorba de artă monumentală din anii 60-70, prima tentație a cuiva care nu cunoaște aceste opere ar fi să acuze abordarea proletcultistă, dar, din zeci de mozaicuri, în unul singur apare reprezentarea unui tractor. Majoritatea au teme legate de peisajul dunărean, motive florale sau folclorice, cinematografia, etc. Până la „tezele de la Mangalia”, prin care Ceauşescu impunea ca artele să devină instrumente ale propagandei, artiştii mai aveau un anume grad de libertate. Apoi, plasticienii care în anii 60-70 primeau comenzi de realizare a unor opere de artă monumentală erau formaţi în perioada interbelică, refractari la proletcultism.
„Toţi aceştia au ştiut să eludeze zona proletcultistă. Au lucrat la comandă, dar au căutat să găsească formule estetice de care să nu le fie ruşine”, ne-a declarat directorul Muzeului de Arte Vizuale Galaţi, Dan Basarab Nanu.
După 1990, zona Ţiglina 1 a devenit principalul vad comercial al Galaţiului şi interesele mafiei imobiliare au crescut pe măsură. Fostul primar Eugen Durbacă, în prezent deputat al Pro România, a dat undă verde haosului urbanistic şi ansamblul arhitectonic și spațiile verzi au fost invadate de chioșcuri și noi clădiri. Pe trotuarul străzii Saturn a fost ridicată o clădire ce acoperă 95% din lucrarea „Elemente Spaţiale”, un panou de 50 mp realizat în ceramică şi beton de Ion Biţan. În clădire funcţionează cabinetul dr Gheorghe Bugeac (ALDE), pe atunci preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Municipal, adică exact omul care trebuia să ia măsuri de protejare a artei monumentale.
De pe faţada blocului A2 a dispărut mozaicul „Plante, Soare, Peşti”, de 96 mp, al aceluiaşi Ion Biţan. Lucrarea a fost acoperită de pereţii restaurantului „Cozy”, al cărui patron, Dan Radu, era un apropiat al fostului ministru PNL al Muncii, Paul Păcuraru. Lucrarea „Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, de Pavel Codiţă, a fost distrusă cu aprobarea fostului primar, Dumitru Nicolae (PSD). Mozaicul a fost „rașchetat” pentru ca prin zidul pe care era amplasat să fie introduse echipamente de aer condiţionat în sediul Euro Pec SA Galaţi, firmă controlată de Ninel Comşa, apropiat al fostului deputat PDL/PNL, Mircea Toader. Comșa era unul din „băieţii deştepţi” ai afacerilor cu energie, dar a fost „decuplat”.
Opere de artă „racordate” la gaze
Au dispărut peste zece opere de artă monumentală, iar alte peste 25 au fost vandalizate. Printre acestea se află şi două mozaicuri realizate de Jules Perahim, stabilit la Paris din 1969. Pa-noul din mozaic ceramic „Folclorul”, a fost vandalizat prin instalarea chiar pe opera de artă a unui contoar de gaze cu conductele aferente. Altă lucrare a lui Jules Perahim, „Arta cinema-tografică”, panou de mozaic ceramic de 120 mp amplasat pe faţada cinematografului „Ţiglina” a fost vandalizat cu două aparate de aer condiţionat. La blocul A7, mozaicul lui Mihai Danu a dispărut parțial sub pereții pizzeriei „Amadeus”, iar pe fragmentul rămas, a fost instalat un traseu de gaze naturale.
Distrugerile continuă de la o lună la alta
La blocul A1, mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu, a fost acoperit parțial de construcția magazinului „La Dolce Vita”. Zilele trecute, a mai dispărut și restul din lucrare sub plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul. La blocul A3, mozaicul lui Virgil Almașanu, „Păsări”, fusese acoperit parțial de zidurile unui magazin, dar în urmă cu câteva săptămâni s-a făcut o extindere și mozaicul a fost acoperit în totalitate. În Complexul Tiglina 1, lucrarea „Fauna Dunării”, realizată în relief de cărămidă roșie de Virgil Almașanu, a dispărut sub pereții unui magazin de cosmetice, iar „Panoul în forme de teracotă smalțuită”, realizat de G Freiberg, a dispărut sub pereții unei taverne de cartier. Altă operă distrusă este panoul „Odihna”, realizat de Patriciu Mateescu în gresie glazurată policrom. De starea lucrării i s-a făcut milă unui patron de restaurant, care şi-a pus angajaţii să dea o mână de var.
Artiști plastici apreciați în Occident, dar ignorați în țară
Patriciu Mateescu, cel căruia i-a fost văruită lucrarea, a avut expoziţii la Bucureşti, Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan şi 4 expoziţii în Califor-nia. Și Jules Perahim, artistul căruia lucrările i-au fost vandalizate mozaicurile cu conducte de gaze și aparate de aer condiționat, are o cotă a lucrărilor în continuă creştere: „Dacă în 2003 o placă de ceramică de se cumpăra la o casă de licitaţii cu 275 de euro, în 2008 discutăm de un ulei pe pânză la 4.400 de euro iar pe 26.10.2008, o pictură în ulei pe carton, realizată, culmea, a fost adjudecată cu 14.400”, spune directorul Dan Basarab Nanu. Dacă o pictură de mici dimensiuni se vinde cu 14.000 de euro, care ar fi valoarea unui mozaic de 120 mp?
Primăria n-are soluții, Inspecția de Stat în Construcții n-are intenții
Toate aceste distrugeri au avut loc de multe ori cu aprobarea foștilor primari, Eugen Durbacă și Dumitru Nicolae (PSD), care au considerat că înființarea unei cârciumi e mai importantă decât o operă de artă monumentală. Distrugerile au fost înlesnite și de faptul că în pofida valorilor lor toate aceste opere de artă monumentală sunt doar monumente de for public. Noul primar al Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD), a anunțat că intenționează o reconsiderare a modului în care arată orașul, în special strada Brăilei, așadar și ansamblul arhitectonic din Țiglina 1.
Operele de artă dispărute sub pereții cârciumelor și magazinelor e clar că nu mai pot fi salvate, dar ar mai putea fi salvate cele care au fost doar vandalizate și n-ar trebui decât să fie scoase de pe ele aparatele de aer condiționat și conductele de gaze.
Însă, primarul Ionuț Pucheanu spune că primăria nu poate interveni: „Autorizațiile de construcții pe care le-au primit toți cei din zona respectivă cred că sunt de minimum 8 sau 10 ani. Dacă într-adevăr există nereguli în acest sens, cu siguranță exis-tă instituții ale statului care vor putea să se sesizeze. În legătură cu acele instalații de gaze, Disciplina în Construcții sau Inspectoratul de Stat în Construcții sunt singurele instituții care cred că pot interveni”, ne-a declarat primarul Galațiului.
Iar Inspectoratul de Stat în Construcții nu va interveni, cum nu a făcut-o nici în ultimii ani.
