Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

FOTO. Încă un monument istoric lăsat în voia sorții: „Cavoul Roman“ din secolul IV, îngropat 30 de ani sub gunoi

Un monument istoric pe care istoricii îl consideră foarte important nu numai pentru istoria noastră, ci și pentru istoria Imperiului Roman, așadar, implicit, a Europei, se află de peste trei decenii într-o situație aberantă. Este vorba de „Cavoul Roman” din secolul IV d.Hr., care este dovada stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada împăratului Constantin cel Mare.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 09.08.2017 - 14:25

Un monument istoric pe care istoricii îl consideră foarte important nu numai pentru istoria noastră, ci și pentru istoria Imperiului Roman, așadar, implicit, a Europei, se află de peste trei decenii într-o situație aberantă. Este vorba de „Cavoul Roman” din secolul IV d.Hr., care este dovada stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada împăratului Constantin cel Mare.

Descoperit în 1974, cavoul a fost îngropat și protejat cu o placă de beton până la elaborarea unui proiect arhitectonic pentru punerea sa în valoare. Au trecut 44 de ani în care, în pofida apelurilor istoricilor și criticilor presei, edililor Galațiului nu le-a păsat de soarta sa. Acum, primarul Ionuț Pucheanu a anunțat că au fost alocate fonduri pentru săpăturile arheologice de decopertare a „Cavoului Roman”, dar și  pentru expertizarea altui monument, „Poarta Turcească”, a unei vechi han.

„Am alocat bani și pentru Cavoul Roman, și pentru Poarta Turcească. Sunt două edificii care pot fi puse pe o viitoare hartă turistică pentru cei care vor veni în vizită și la Galați”, ne-a declarat primarul Galațiului. Întrebat dacă în privința „Cavoului Roman” va fi menținută varianta inițială, de punere în valoare „in situ”, primarul a spus că se va lua o decizie la finalul săpăturilor arheologice, când se vor ști mai multe și despre starea monumentului.

„Nu știm deocamdată. Doar am alocat banii și urmează ca cei de la Muzeul de Istorie să își înceapă săpăturile arheologice și, în funcție de ceea ce se va găsi, ni se va spune și nouă care este cea mai bună soluție. Până nu vom vedea despre ce este vorba acolo, este prematur să ne dăm cu părerea”, a promis Ionuț Pucheanu.



O construcție cu dimensiuni impresionante

„Cavoul Roman” a fost descoperit în 1974, în timpul construirii blocurilor din cartierul gălățean Dunărea. În timpul excavărilor la fundaţia blocului D15, excavatoristul a dat de o construcţie dintr-un beton cu mult mai dur decât al cazematelor germane ce mai fuseseră descoperite prin zonă. Pinioanele excavatorului s-au spart în momentul în care cupa a încercat să smulgă bucăţi din zidul cu grosimea de 1,6 m. A fost chemat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, care în urma săpăturilor arheologice a scos la iveală un cavou cu dimensiuni impresionante, cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri și înălțimea de 5 metri. Cavoul avea pereţi rectangulari, o absidă pe latura nordică și o nișă mortuară pe latura vestică. Deasupra era o cupolă de 80 cm, din ceramică romană. Zidurile interioare erau pictate. Mormântul aparţinea unui comandant roman de origine sarmată.

Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că  acest „Cavou Roman” și „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina sunt singurele dovezi arheologice ale revirimentului stă-pânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare. Profesorul Mihalache Brudiu a prezentat descoperirea la Institutul de Arheologie din București și Comisia Naţională a Muzeelor și Monumentelor Istorice. Valoarea acesteia a fost confirmată prin afirmaţia președintelui de atunci al comisiei, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“. 

Halucinant! „Cavoul Roman“, un punct de colectare a deșeurilor!

După 1990, nimeni nu a mai dat importanță nici proiectului Muzeului de Arheologie de la Galați, nici apelurilor istoricilor sau criticilor presei, care cereau ca monumentul să fie decopertat și pus în valoare. Pe vremea fostului primar Eugen Durbacă, în prezent deputat Pro România, în zonă au apărut primele două chioșcuri, din care ulterior au crescut două clădiri masive, cu câte două etaje. Sunt ridicate ilegal, în zona de protecție a unui monument istoric, de 100 de metri. Dar a existat un rău și mai mare făcut acestui vestigiu din epoca romană. În anii ‘90, pe platforma de beton care acoperă monumentul a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului menajer. Ploile preiau mizeria și o infiltrează sub placa de beton, peste „Cavoul Roman”. Este posibil să se fi spart cupola de ceramică romană și apele să ajungă pe pereții interiori ai cavoului, care erau pictați. Această situație halucinantă durează de aproape 30 de ani.

Proiect ratat de frica Elenei Ceaușescu

Autoritățile comuniste au înțeles valoarea monumentului istoric. Construirea blocului D15 a fost abandonată. Au fost ridicate numai blocurile D14 și D16, în locul celui de-al treilea rămânând un spaţiu liber. „Cavoul Roman” a fost acoperit pentru a fi protejat până la punerea sa în valoare. Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie pus în valoare prin includerea sa în ansamblul unui muzeu de arheologie, construit după modelul Mozaicului de la Constanţa.

„Era un muzeu de arheologie în toată legea. Era un exponat in situ, pe loc, Cavoul Roman, iar în vitrine urmau să fie prezentate exponate din rezervaţia arheologică“, a explicat Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie. Prin 1986, Institutul de Proiectări Galați, în prezent Pro-iect SA, a realizat un prim proiect arhitectonic al Muzeului de Arheologie care urma să aibă „Cavoul Roman” la subsol, „in situ”.

Pentru că valoarea investiției era prea mare și ar fi fost nevoie de aprobarea Elenei Ceaușescu, arhitecții au realizat un al doilea proiect, care costa mai puțin și banii puteau fi alocați de Comitetul de Stat al Planificării, fără să mai fie nevoie de aprobarea Elenei Ceaușescu. Numai că un activist de la Comitetul Județean PCR Galați, un oarecare Spineanu, a uitat  să trimită proiectul la București și în 1990 Muzeul de Arheologie era doar în stadiul de proiect. 

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...