Unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai vremurilor contemporane, unanim respectată în toată lumea, are origini româneşti.
Maica Tereza a fost unul dintre apostolii vremurilor moderne. Ea a fost admirată de Papa Ioan-Paul al II-lea, care a şi beatificat-o pe călugăriţa originară din Balcani pe data de 19 octombrie 2003, la şase ani după trecerea sa la cele eterne. De asemenea, Maica Tereza este prima personalitate cu origini româneşti care a primit Premiul Nobel pentru Pace, în anul 1979. Din păcate, persona¬litatea ei este puţin cunoscută în România.
Maica Tereza este una dintre cele mai cunoscute figuri ale creştinismului contemporan. Ea este un simbol revendicat de mai multe culturi din Balcani: de cea turcă, de cea macedo¬neană, de cea albaneză şi de cea română.
Însă dimensiunile personalităţii sale sunt universale, pentru că ea este considerată un model pentru întreaga societate contemporană. Ea a avut certe origini româneşti, dacă luăm în calcul faptul că, potrivit celor mai mulţi etnologi, aromânii sunt o ramură – una dintre cele mai nobile şi mai greu încercate – ale poporului român.
O viaţă zbuciumată
Maica Tereza s-a născut în Imperiul Otoman, la Skopje, capitala Macedoniei de azi, în anul 1910. Ea a fost botezată cu numele de Agnes Gonxhe Bojaxhiu, adică, citit, Agneza Goncea Boiagiu. Tatăl său, Nikolle, adică Nicolae, era aromân.
Mama sa, Drana, era albaneză. Familia Boiagiu s-a mutat în Albania, pe malul Lacului Scutari, într-o zonă locuită de un amestec de populaţie aromână, albaneză şi slavă. Nicolae Boiagiu a fost implicat în politică şi a luptat pentru formarea unei Albanii federale, în care aromânii să aibă un cuvânt important de spus. Se pare că el a murit de inimă rea în anul 1919, când a aflat, la finalul primului război mondial, faptul că oraşul Skopje a fost atribuit Iugoslaviei, nu Albaniei.
De la moartea lui, Maica Tereza a pierdut contactul cu rudele aromâne şi a fost crescută de rudele mamei sale în religia catolică. Ea a decis să se călugărească, la vârsta de 18 ani, şi să devină misionară. În anul 1950, ea a fondat, la Calcutta, în India, ordinul Misionarii Carităţii. Cu ajutorul acestuia, ea s-a dedicat slujirii celor mai săraci locuitori ai Indiei, în condiţiile în care, după dobândirea independenţei faţă de Coroana Britanică, India se confrunta cu o situaţie umanitară dezastruoasă. Ea a fondat orfelinate, şcoli şi spitale şi a salvat, astfel, viaţa a mii de copii.
Pentru activitatea sa, Maica Tereza a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. Până acum, este singura personalitate cu origini româneşti care a primit această distincţie. Ceremonia acordării Premiului Nobel pentru Pace pentru Maica Tereza a venit la puţină vreme după ce cardinalul Karol Wojtyla a devenit Papa Ioan-Paul al II-lea.
De altfel, Papa Ioan-Paul al II-lea a sprijinit-o constant pe Maica Tereza, iar la moartea ei a început procedurile pentru beatificare. În prezent, în cele peste 200 de aşezăminte înfiinţate de ordinul călugăresc creat de Sfânta Tereza de Calcutta sunt asistate circa un milion de persoane.
A luptat pentru drepturile copiilor
Sfânta de origine aromână s-a implicat activ pentru sprijinirea copiilor şi în lupta împotriva avorturilor. Într-o conferinţă susţinută la Washington DC, ea a spus: „Nu ucideţi copilaşii! Le rog pe toate mamele din lume: dacă nu doriţi un copil, daţi-mi-l mie… Eu îl doresc! Aşa am adoptat peste 3.000 de copii în Calcutta”.
În România, Maica Tereza a venit de două ori, prima dată în anul 1990, când ordinul Misionarii Carităţii a deschis un orfelinat în Bacău, apoi a revenit în anul 1992. Cu aceste prilejuri, ea a pomenit despre originile sale româneşti.
