„În proiectul de ordonanţă avem şi un număr de 170.000 de pachete de igienă corporală care le sunt destinate celor care se află în carantină, plus copiilor de la casele de copii şi persoanelor vârstnice din căminele de bătrâni, tot ca formă de protecţie socială şi de cheltuieli pe care le asigurăm în această perioadă pentru cei aflaţi în zona de risc social. Şi o ultimă componentă este, de asemenea, o măsură comună cu Ministerul Muncii, pe partea de şomaj tehnic, unde propunem, de asemenea, decontarea din fonduri europene a unei sume de 300 de milioane de euro”, a precizat ministrul Fondurilor Europene.
El a vorbit şi despre decontarea cheltuielilor salariale pentru 1.000 de asistenţi sociali implicaţi în sprijinirea persoanelor în vârstă aflate în izolare la domiciliu, din fonduri europene, prin POCU – Programul Operaţional Capital Uman.
„Avem o altă măsură, care urmează, de asemenea, ar fi decontată din fonduri europene, partea de asistenţi sociali. (…) Avem o ţintă de 100.000 de persoane vârstnice, cu vârsta de peste 65 de ani, care să fie sprijiniţi în această perioadă prin servicii sociale la domiciliu. Am introdus şi asistenţii comunitari, pentru că dacă, spre exemplu, este nevoie de administrarea unui tratament medical sau au alte probleme de sănătate pentru cei care sunt în vârstă şi pe patul de suferinţă să putem să intervenim prin intermediul asistenţilor sociali şi să fim aproape, în această perioadă, de dumnealor”, a explicat Boloş.
El a arătat, de asemenea, că ar putea fi permisă o flexibilizare în ceea ce priveşte transferul între fondurile europene.
„S-a preluat în propunerea de modificare a regulamentului flexibilitatea între fonduri, ceea ce ne va oferi posibilitatea ca să facem transfer între Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regională sau Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Dar aceasta vă voi informa la momentul potrivit pentru viitoarele pachete de măsuri pe care le pregătim”, a completat Boloş.
Prim-ministrul Ludovic Orban a afirmat că o astfel de flexibilizare poate fi utilă şi în vederea susţinerii companiilor, după trecerea epidemiei COVID-19.
„Trebuie să ne gândim şi la repornirea economiei de după criză şi aici va trebui să identificăm resurse financiare, în cazul acceptării flexibilităţii fondurilor, pe lângă sumele pe care le-am identificat până acum, să identificăm nişte resurse suplimentare pentru a putea susţine companiile în perioada de după trecerea epidemiei”, a spus el.
