La sfârşitul lunii ianuarie 2011, Guvernul ar putea include un nou post, cel al unui ministru pentru fondurile UE. Consultanţii din domeniu spun că e nevoie de cineva care să coordoneze absorbţia fondurilor, dar se tem de birocratizare.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, spune că România ar putea avea un ministru care să se ocupe de absorbţia fondurilor europene, pentru că liderii de la Bruxelles ne cer mai multă eficienţă în acest domeniu. România are la dispoziţie peste 30 miliarde de euro până în 2015, dar nu a reuşit să absoarbă nici măcar a zecea parte din ele. Până la sfârşitul lunii noiembrie, doar 1,44 miliarde de euro din aceşti bani au fost absorbiţi. Aceasta, în con¬diţiile în care preşedintele Băsescu, premierul Boc, dar şi oficiali ai BNR au declarat în repetate rânduri că banii UE ar trebui să scoată România din criză.
Fără portofoliu, dar cu sprijin politic
Ideea numirii unui ministru pentru banii europeni a venit în urma analizei gradului de absorbţie a fondurilor UE şi în urma discuţiilor cu reprezen¬tanţi ai Comisiei Europene. „Ei vor un partener care să răspundă de coordonarea procesului de absorbţie,” astfel încât oficialii europeni să nu mai fie nevoiţi să meargă la fiecare minister în parte pentru a vedea ce se întâmplă cu aceste fonduri, ne-a declarat Borbely. Aceasta, în condiţiile în care Uniunea Europeană este nemulţumită de modul în care sunt gestionate în România fondurile structurale, potrivit ministrului.
Borbely a precizat că la începutul anului viitor vor fi reluate discuţiile pe această temă în coaliţie, iar viitorul ministru ar putea fi numit până la sfârşitul lunii ianuarie. „După părerea mea, ar urma să fie un ministru fără portofoliu, dar cu forţă politică,” spune ministrul. Nu s-a discutat încă cine ar urma să ocupe această funcţie.
Fostul şef al Departamentului pentru Afaceri Europene Vasile Puşcaş consideră însă că un ministru fără portofoliu nu ar fi suficient pentru a grăbi procesul de absorbţie al fondurilor europene, chiar dacă ar avea sprijin politic. „Este nevoie de o poziţie guvernamentală care să poată coordona toate structurile, atât cele ministeriale, cât şi Autorităţile de Management şi tot ce se referă la problemele fondurilor europene”, spune Puşcaş. În plus, viitorul ministru ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte politicile europene, pentru că, dacă acestea sunt implementate corect, se absorb şi fondurile comunitare, adaugă el. Majoritatea statelor membre au portofolii pentru afaceri europene care se ocupă şi de implementarea politicilor comunitare şi, implicit, de fondurile europene, mai spune el.
Riscul birocratizării
Şi consultanţii din domeniu spun că un minister care să coordoneze toate instituţiile implicate în gestionarea banilor europeni ar putea îmbunătăţi procesul de absorbţie. „Acum, autorităţile şi agenţiile sunt destul de independente, iar Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale nu face decât să monitorizeze şi să vină cu propuneri, nu are putere de decizie. Un minister ar avea instrumentele juridice pentru a interveni”, consideră consultantul Marian Stoian. În prezent, se întâmplă ca autorităţile de management să se suprapună sau să intre în conflict, adaugă el. Opinia lui Stoian este împărtăşită de Radu Limpede, şi el consultant în domeniul proiectelor cu fonduri europene. „E nevoie de o structură puţin mai centralizată pentru a coordona absorbţia fondurilor europene, pentru ACIS nu are putere asupra Autorităţilor de Management şi organismelor de implementare”, spune el.
Totuşi, există riscul ca un astfel de minister să sporească birocraţia din sistem. „Dacă vii cu alţi oameni, în loc să îi foloseşti pe cei care lucrează deja în instituţiile care se ocupă de fonduri europene, rişti să faci procesul de accesare a fondurilor europene chiar mai dificil”, spune Stoian.
