Deși vorbește de un „randament“ mai mare al pensiilor administrate de stat față de cele private, premierul Tudose nu spune nimic despre faptul că sistemul public e în colaps, generând un deficit bugetar de 3% din PIB.
Numărul tot mai mic de salariați raportat la cel al pensionarilor, introducerea pensiilor speciale, dar și reducerea CAS au creat un dezechilibru major în sistemul public de pensii.
Din 2008, sistemul a intrat pe deficit, iar an de an, diferența între ce reușește să colecteze statul din contribuțiile sociale și ceea ce are de plătit este tot mai mare, astfel încât, în 2016, s-a ajuns ca o treime din pensiile aflate în plată să fie acoperite cu bani împrumutați. Diferența a fost, potrivit calculelor realizate de Consiliul Fiscal, de 18,9 miliarde de lei. Adică la venituri din contribuții de 38 miliarde lei, statul a cheltuit 57 de miliarde.
Datele primite de la Ministerul Muncii, la solicitarea RL, arată cifre mai mici. Ele nu acoperă însă pensiile speciale. Potrivit instituției, bugetul pe 2017 este construit pe venituri ale sistemului public de pensii de 42,59 miliarde lei și pe cheltuieli de 56,67 miliarde lei. Rezultă un deficit de 14,07 miliarde lei la bugetul de asigurări sociale de stat, care se subvenționează cu suma respectivă din bugetul de stat. Cu alte cuvinte, această sumă se taie de la alte capitole, de regulă de la investiții în infrastructură. Comparativ, afirmă reprezentanții Ministerului Muncii, în 2016 bugetul a fost alcătuit din venituri ale sistemului public de pensii de 36,42 miliarde lei și cheltuieli de 52,14 miliarde lei, rezultând un deficit de 15,72 miliarde lei. Aceste valori nu includ pensiile speciale, pentru care nici statul nu mai știe exact cât cheltuiește, ele fiind plătite și de la bugetele instituțiilor angajatoare. Estimativ, anul trecut pensiile speciale ne-au costat aproape 6 miliarde de lei.
„Deficitul bugetului de pensii, de circa 3% din PIB, este egal cu deficitul bugetar maxim la care s-a obligat statul român. Și asta presupune o creștere continuă a datoriei publice. Noi trebuie să ne împrumutăm strict ca să acoperim pensiile”, ne-a declarat Bogdan Glăvan, profesor de economie.
Variante pe nervii noștri
Potrivit legislației în vigoare, din salariul brut al unui angajat, o cotă de 10,5% se reține pentru pensia viitoare. Din această cotă, Casa Națională de Pensii direcționează 5,1% către fondurile private obligatorii de pensii. Sistemul a fost înființat în 2008, cu o cotă inițială obligatorie de 2%, care ar fi trebuit să ajungă în 2016 la 6%. Din criză de bani la buget, această cotă a rămas înghețată la 5,1% de câțiva ani. Acum, pentru a-și onora obligațiile politice, Guvernul a pus ochii pe Pilonul II de pensii. Încă de la schimbarea echipei de la Palatul Victoria, noul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, a aruncat bomba: statul vrea să desființeze Pilonul II. Vestea a provocat instant pierderi majore pe Bursa de Valori București, unde fondurile au participații, dar și devalorizarea leului. Chiar dacă și-a retras declarațiile aproape imediat, atacurile publice ale guvernanților la adresa fondurilor private de pensii din partea guvernanților nu au încetat. Ultimul mesaj a fost lansat chiar vinerea trecută de premierul Mihai Tudose, care a afirmat că se analizează creșterea sumelor care se varsă la Pilonul I de pensii, astfel încât acestea să nu mai fie egale cu cele de la Pilonul II, fiindcă randamentul Pilonului I este mult mai mare decât al Pilonului II, iar statul este un administrator mai bun. „Este o modalitate de a crește pensia”, a explicat Tudose.
Potrivit informațiilor apărute în presă pe surse, o variantă luată în discuție este ca procentul direcționat către fondurile private să scadă de la 5,1% la 2,5% sau chiar 1%, într-o variantă inițială.
Datele Autorității pentru Supraveghere Financiară arată că numărul de participanți la Pilonul II de pensii a urcat de la 4,15 milioane persoane în mai 2008, la 6,9 milioane persoane la finele lunii iulie 2017. De asemenea, randamentul mediu net a fost de circa 4,7%. Potrivit unui raport al Better Finance, care calculează randamentele reale ale fondurilor de pensii în 15 state membre UE, peste inflație și după deducerea tuturor comisioanelor, cele mai bune rezultate ale fondurilor de pensii au fost înregistrate în România.
Pensiile care aduc voturi
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, explică foarte clar diferențele între sistemul public de pensii și cel al pensiilor administrate privat. „Deficitul Pilonului I este numai o noțiune administrativă, definită în raport cu contribuțiile stabilite și cu mărimea pensiilor: pentru a nu-i supăra direct pe oameni prin mărirea cotelor suficient pentru a acoperi deficitul, statul îl acoperă din alte taxe și impozite, adică din banii tuturor contribuabililor, numai că acești bani nefiind o decupare directă din veniturile individuale, cum este CAS-ul, este mai ușor acceptabilă.
În consecință, statul alocă mai puțini bani pentru investiții și alte obiective ale bugetului public atunci când Pilonul I are deficit”, a explicat Croitoru, într-o analiză pe blogul său. Potrivit acestuia, pe măsură ce Pilonul II, alături de schemele benevole private (Pilonul III) se dezvoltă, ponderea Pilonului I în asigurarea pensiilor scade.
„Acest aspect este important într-o societate în care stânga politică se bizuie pe dependența de redistribuirea de la buget pentru a obține voturi. Scăderea importanței Pilonului I echivalează cu pierderea viitoare de voturi. (…) Obiectivul menținerii unei dependențe mărite de redistribuirea de la buget este esențial pentru menținerea poziției dominante pe scena politică a partidelor care favorizează redistribuirea în detrimentul pieţelor”.
