UPDATE 17.00: Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit, joi, că va da un aviz pe proiectul de modificare a Legilor Justiției în ultima săptămână a lunii septembrie, după ce va consulta instanțele, parchetele, INM, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, precum și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
Proiectul de modificare a Legilor Justiţiei a ajuns joi dimineaţă, la 08.30, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce, miercuri seară, a fost postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, informează News.ro.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri că va trimite propunerile de modificare a legilor justiţiei doar la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu şi la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv că doar CSM avizează propunerile legislative şi pentru că procurorii nu fac legi, ci doar aplică şi interpretează legea.
„Propunerile privind modificarea legilor justiţiei nu le voi trimite la Ministerul Public şi nici la componentele ministerului public, pentru că avizator este CSM. CSM care are Secţie pentru judecători, Secţie pentru procurori şi CSM-ul care este garantul independenţei justiţiei şi avizator pe legile justiţiei. (…)Trimit proiectul de lege la CSM, aştept să-l primim înapoi, îl trimit la Guvern şi de acolo începe procedura decizională. MJ este iniţiator, am pus în dezbatere principalele probleme", a spus Tudorel Toader.
Ce prevede proiectul
Proiectul conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, preluarea Inspecției Judiciare de către Ministerul Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.
VEZI AICI DOCUMENTUL PUBLICAT DE MJ
De asemenea, candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)
Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Ministrul Toader va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.
„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă.
(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia.
(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.
Toader a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete. De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Totodată, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.
Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, anunțate pe 23 august, au provocat un val de critici din partea instituțiilor de forță și a societății civile. Astfel, Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi președintele Klaus Iohannis și-au exprimat nemulțumirile față de acest proiect, considerând că el reprezintă „un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie.
Conducerea Direcției Generale Anticorupție (DNA) a respins aproape în totalitate propunerile anunțate de ministrul Tudorel Toader privind reforma Justiției.
„Modificările la Legile Justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie", este opinia procurorilor DNA.
Propunerile au fost respinse fie în unanimitate, fie cu o largă majoritate. Printre propunerile respinse se înscriu cele privind trecerea Inspecției Judiciare din subordinea CSM în aceea a ministrului Justiției, numirea procurorilor șefi al DNA și DIICOT de către ministrul Justiției (nu de către șeful statului, cum este în prezent) precum și modificarea normelor privind răspunderea materială a magistraților.
Președintele României, Klaus Iohannis, a arătat, într-un comunicat de presă, că propunerile de modificare a Legilor Justiției, anunțate de Tudorel Toader, reprezintă un atac la adresa statului de drept și împotriva luptei anticorupție. Șeful statului a mai atras atenția că eliminarea președintelui din procesul de numire a șefilor din Ministerul Public reprezintă o încercare de slăbire a Justiției.
De asemenea, și Ambasada SUA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modificările propuse de ministrul Toader, afirmând că toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România trebuie să colaboreze pentru a continua lupta anticorupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale.
Şi Comisia Europeană a criticat propunerile privind reformarea Justiţiei. Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a declarat că propunerile prezentate pe 23 august de către ministrul Tudorel Toader nu au fost discutate sau sprijinite de către Comisie şi reiterează îngrijorarea Executivului European faţă de posibila afectare a independenţei justiţiei.
„Suntem surprinşi de materialele de presă potrivit cărora propunerile de modificare a legilor justiţiei ar fi fost discutate sau chiar sprijinite de Comisia Europeană. În întâlnirea prim-vicepreşedintelui Frans Timmmermans, din 26 iulie, cu ministrul român al justiţiei Tudorel Toader, s-au discutat la modul general planurile şi priorităţile de acţiune în domeniul justitiei pentru lunile următoare, fără detalii despre propunerile de modificare a legislaţiei relevante. Comisia a solicitat autorităţilor române să transmită aceste propuneri şi explicaţii adiţionale, care vor fi analizate în detaliu de îndată ce le vom primi”, se arată în declaraţia Angelei Cristea, remisă presei miercuri seara.
Ca urmare a propunerilor ministrului Toader, mii de români au ieşit în stradă pentru a continua protestele antiguvernamentale, anunţându-se, în primul weekend din septembrie, demonstraţii de amploare în marile oraşe din România.
