„Asteptăm să ieşim din recesiune, dar criza va continua cu şomaj şi bani scumpi”, este de părere Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care a acordat un interviu pentru romanialibera.ro.
Expertul a atras atenţia asupra unui nou pericol care ar putea apărea la nivel mondial în cazul în care China ar intra în recesiune: „s-ar putea să vedem ce nu a văzut omenirea până acum”.
Adrian Vasilescu este de părere că România a încălcat perceptul biblic cu cele 7 vaci grase şi 7 vaci slabe, care spune să strângi cureaua în anii bogaţi ca să ai rezerve în anii de secetă. „Nu am avut resurse adunate în anii celor 7 vaci grase în aşa fel încât când au venit anii celor 7 vaci slabe să avem cheag şi să reuşim să mergem înainte”.
Adrian Vasilescu va participa vineri la conferinţa „Cum va depăşi România criza economică”, organizată de România liberă.
„Ne-am dezvoltat din economisirea altora, nu a noastră”
Cum ar putea depăşi România criza economică?
Adrian Vasilescu: România poate depăşi criza economică pe două căi: prin muncă şi bani mai mulţi. Mai multă muncă performantă şi mai mulţi bani. De unde muncă performantă? Aceasta nu poate să vină decât din sursa internă. De unde mai mulţi bani? Ştim de foarte multă vreme ca România este dependentă de capital străin. Încă din a doua perioada a secolului a XIX, din primii ani ai secolului XX, din perioada interbelică şi chiar din toată perioada lui Ceauşescu.
Tot ce s-a realizat important în perioada aceasta şi în industrie şi în alte domenii, precum serviciile, s-a realizat cu împrumuturi străine. Când Ceauşescu s-a enervat inutil şi a zis că dă înapoi împrumuturile străine ce s-a întâmplat în realitate? Acesta s-a lăudat în ’89 că a scăpat de toată datoria străină, însă aceasta după o terapie de şoc de 10 ani şi după ce a făcut praf toată industria pe care el o ridicase.
De unde putem obţine alte surse de finanţare?
Adrian Vasilescu: De unde am obţinut întotdeauna: din economisirea altora. Acesta este un adevăr care nu ne place. Nu ne-am dezvoltat din economisirea noastră. Noi avem în România 40 de bănci, majoritatea cu capital străin, ridicate din economisirea altora. Am adunat 87 miliarde de euro împrumuturi externe tot din economiile altora, dar aici vreau să atrag atenţia că 75% este datoria băncilor, a companiilor private şi doar 25% a statului.
Ce măsuri ar trebui luate pentru depăşi perioada de criză?
Adrian Vasilescu: Sunt doi ani de când tot vorbim de măsuri anticriză. Au fost înşirate 20 de măsuri, 30 de măsuri, 40 de măsuri. Cele mai multe, dacă nu chiar toate, au fost măsuri sociale care au încercat să atenueze durerea provocată de recesiune. Nu au fost măsuri care să atace recesiunea şi să facă să treacă ţara peste probleme. Un singur mare program anticriză şi anti-recesiune a avut România, acela a fost programul de împrumuturi cu FMI, BM şi CE. Asta a fost marele program anticriză şi anti-recesiune al României.
„Soluţia poate fi muncă şi iar muncă”
Mai poate fi evitată ajustarea economiei prin inflaţie?
Adrian Vasilescu: Îmi puneţi o întrebare dificilă. Ce înseamnă ajustarea economiei prin inflaţie, înseamnă o păcăleală. Marele economist Keynes, în anii ’35-’36, când a scos vestita carte despre dobânzi şi ocuparea forţei de muncă, sugera acolo într-un discurs către autorităţi să nu cumva ca, în condiţii de criză, de recesiune, în condiţii de dificultăţi majore, să le fie reduse salariile muncitorilor.
Să nu cumva să se atingă de salariul pe care omul îl încasează de la caserie, pentru că îi doare şi vor ţipa foarte tare. Vor ţipa aşa de tare încât vă vor sparge geamurile şi vă vor da afară din cabinete. Păcăliţi-i! Cum pot fi păcăliţi? Numai prin inflaţie. Inflaţia este o măsură de acoperire. Dacă îi tai omului direct din salariu, reduci pensia, se vede imediat şi doare imediat.
Reducerile se fac imediat, dar rezultatele când apar?
Adrian Vasilescu: Inflaţia este un fenomen parşiv care funcţionează lent şi te trezeşti peste un timp, când îţi faci socotelile, că ai pierdut mai mult decât ai fi pierdut prin măsuri direct nominale.
Inflaţia are susţinători puternici în cadrul clasei politice autohtone. Voci din rândul clasei politice speră ca cu ajutorul deficitului bugetar, adică cu inflaţie, să facă autostrăzi, cu deficit bugetar să facă drumuri, construcţii în domeniul infrastructurilor.
Pentru dezvoltarea sectorului infrastructurii ei văd soluţii în deficitul bugetar, adică în inflaţie. România are la ora aceasta cea mai mare inflaţie din UE, de 7,88% pe 12 luni, e vorba de octombrie 2009-octombrie 2010, în urma noastră sunt grecii cu 5%, mai sunt bulgarii cu 3% şi restul ţărilor din UE cu o inflaţie între 1% şi 2%. Sunt şi ţări care au sub 1%. Şi atunci ce vrem să fim noi în continuare, o insulă inflaţionistă? Pornim de la cea mai mare inflaţie din UE şi folosim inflaţia pentru finanţarea proiectelor. Nu poate fi aceasta soluţia. Soluţia poate fi muncă şi iar muncă.
Pentru anul 2011 la ce inflaţie vă aşteptaţi?
Adrian Vasilescu: BNR a făcut prognoza oficială şi se întrevede o inflaţie de 8,3% în 2010 şi o coborâre puternică în 2011 până la 3,6%. Dar trebuie să parcurgem această etapă.
Când vom ieşi din recesiune?
Adrian Vasilescu: Eu nu sunt Mafalda ca să ştiu când vom ieşi din recesiune. Dar nu asta e problema. Plecăm de la ce ne-a comunicat FMI, este o cifră discutată şi cu Guvernul. Şeful delegaţiei FMI este cel care a asigurat ca România iese din recesiune în 2011, când s-ar putea să înregistrăm o creştere economică de 1,5%, după o creştere de -2% în 2010. În 2010 cu creşterea în minus rămânem în limitele recesiunii.
Dacă vrem să ieşim din recesiune în 2011 este important să înregistrăm două trimestre consecutive cu creştere economică.
Alte ţări au ieşit din recesiune, România încă nu. Cine ar fi vinovat de prelungirea crizei în ţara noastră?
Adrian Vasilescu: Aici sunt două comentarii pe care vreau să le fac . Să nu ne grăbim să îi scoatem din criza pe ceilalţi, pentru că lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Chiar dacă cifrele la această oră arată ca americanii au ieşit din criză, Japonia a ieşit din criză, precum şi ţări din UE, printre care Germania, Franţa, Olanda sau Polonia, foarte mulţi vorbesc de criză-recesiune, întelegând acelaşi lucru.
Nu este chiar aşa. Criza este o sferă mare în care poate fi cuprinsă o fază care poate fi numită recesiune. De obicei când în criză apare recesiunea înseamnă că se atinge cota cea mai gravă a crizei, cu o scădere puternică a PIB.
Este cert că după ieşirea din recesiune criza va continua şi la noi aşa cum continuă în ţările în care recesiunea s-a încheiat. America a ieşit din recesiune, dar nu a ieşit din criză şi încă se tem mulţi ca fiind în criză, recesiunea poate să fie în W. Japonia este de 20 de ani în criză, ei când ies din recesiune, când intră înapoi. Nu au scăpat de 20 de ani şi nu au şanse să scape.
China nu este în recesiune, dar are unele semne de criză şi lumea a început să se teamă că dacă izbucneşte o criză puternică în China şi ne trezim acolo cu o cădere bruscă a economiei, cu o recesiune, s-ar putea să vedem ce nu a văzut omenirea până acum.
S-au văzut numai crize care provin din America şi care apoi se împrăştie pe planetă. Am putea să vedem, doamne fereşte, o criză care să plece din China şi să se împrăştie pe planeta. Să nu ne grăbim să scoatem lumea din criză pentru că lucrurile nu sunt atât de simple.
Deci criza a venit în valuri…
Adrian Vasilescu: În ceea ce ne priveşte pe noi suntem în al doilea an de recesiune şi în al treilea an de criză pentru că primele semne de criză le-am avut în 2007. Ea a venit în valuri. Primul val a fost al veştilor rele care veneau din America în 2007. În acelaşi an ne-am trezit cu un val inflaţionist şi au început să se scumpească alimentele în UE şi acesta a venit şi la noi.
Ne-am trezit că se schimbă trendul pe piaţă valutară, unde de la un curs care ajunsese în iulie 2007 la 3,1 lei/euro, a început urcarea către toamna lui 2007 şi începutul lui 2008, până la nivelul de astăzi. În 2008 am avut o cădere economică puternică în trimestrul al patrulea, chiar dacă economia a rămas pe plus.
Şi tot în 2008 am simţit pentru prima dată că băncile îşi pierd suflul, de fapt valuta nu a mai venit în valuri ca până atunci . Tot în 2008 ne-am trezit că exporturile scad pentru că era criză în restul UE şi acest lucru a afectat şi România. De la 1 ianuarie 2009 şi până astăzi suntem în recesiune. Aşteptăm să ieşim din recesiune, dar criza va continua cu şomaj şi cu bani scumpi.
„Nu mai trageţi de economia asta, că se rupe”
Care ar fi măsurile preventive pentru ca această criza sa nu aibă un asemenea impact?
Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR a atras atenţia, după 2000 şi chiar înainte de 2000, ca problema bugetului este una importantă. De la buget ar putea să ni se tragă o criza profundă. La aceste discursuri tonul a fost în crescendo şi la final a avut un strigăt: „Nu mai trageţi de economia asta că se rupe”.
Noi am neglijat că bugetul are două feluri de deficite. Avem deficite nominale care se văd cu ochiul liber în programul de buget când se trage linia şi deficite structurale care nu se văd dar se simt. Deficitele structurale se înregistrează dramatic, până când în 2008 s-a ajuns la un non sens. Astfel în 2008 am înregistrat un deficit de 5,4% şi o creştere de 8%.
Spuneaţi că România a încălcat un vechi „percept biblic”. Cum?
Adrian Vasilescu: A fost încălcat perceptul biblic care spune clar că strângi cureaua în anii bogaţi ca să ai rezerve în anii de secetă. Biblia vorbeşte de 7 vaci grase şi 7 vaci slabe. Întâmplător la noi s-a potrivit acest percept biblic: 7 ani până la intrarea în UE, de când am făcut programul cu UE în 2000, şi alţi 7 ani în care ne propusem pentru intrarea în zona euro.
Iată că nu am avut resurse adunate în anii celor 7 vaci grase în aşa fel încât când au venit anii celor 7 vaci slabe să avem cheag şi să reuşim să mergem înainte. Pe de altă parte am avut câteva paradoxuri. Deşi am avut din 2000 până în 2008 o creştere economică şi până în 2007 o creştere economică şi dezinflaţie.
