Michael Douglas arată foarte bine în Wall Street: Money Never Sleeps. Atât de bine, încât fotografiile recente în care l-am văzut desfigurat de chimioterapie sunt nu doar greu de suportat, ci şi greu de crezut.

În 1987, Michael primea premiul Oscar pentru rolul lui Gordon Gekko din Wall Street, atunci când personifica la milimetru răul absolut şi fermecător al oportunistului rapace de la bursă. În recentul Wall Street: Money Never Sleeps, Michael este un Gordon cu opt ani de închisoare în spate, aparent vindecat de lăcomie şi nerăbdător să îşi recapete statutul de tată. Totuşi, este la fel de expert în inginerii financiare, la fel de şarmant şi are instinctele Wall Street încă bine conservate.

Doar că acum nu se mai pune problema de vreun Oscar. Oliver Stone a făcut un film atât de dezlânat, de forţat şi de plin de clişee, încât Academia Americană nu ar putea trece peste defecte nici măcar dacă ar vrea. Şi cred că Michael nu se sinchiseşte prea tare. Acum are cu totul alte treburi.

Odiseea familiei Douglas a început odată cu Herschel Danielovich, un evreu din Rusia care s-a refugiat cu afaceri şi familie la New York. El este bunicul lui Michael, al cărui nume adevărat este de fapt Danielovitch, nu Douglas.

Conform fiului său Kirk Douglas, Herschel Danielovich nu a fost un tată foarte ataşat de copiii săi, traiectorie pe care superstarul din Spartacus şi Champion au urmat-o îndeaproape cu Michael şi fratele său Joel. Kirk a muncit din greu, s-a luptat cu sărăcia şi s-a înrolat în marină în 1941, iar doi ani tîrziu s-a căsătorit cu actriţa Diana Dill, mama lui Michael. În 1951 Kirk plecă definitiv la Hollywood, lasându-o pe Diana să crescă singură copiii.

Spre sfârşitul anilor ’60, Michael a debutat el însuşi ca actor în filmele Hail Hero! şi Adam at 6 a.m., doar că postura de fiu al deja celebrului Kirk Douglas nu îi îngăduia eşecul. Filmele nu au avut succes. Mulţi ani mai târziu, superstarul din Basic Instinct se confesa unui jurnalist de la Vanaty Fair: „Ca actor, e întotdeauna mai greu la a doua generaţie.”

La începutul anilor ’70, Michael a debutat în serialul Străzile din San Francisco, în care forma cu Karl Malden o echipă savuroasă de detectivi. Nu mult după asta, Kirk Duglas îşi mai spală din pacate şi îi cedează fiului său drepturile de producţie pe care le deţinea asupra carţii Zbor deasupra unui cuib de cuci, scrisă de Ken Kesey. Kirk şi-ar fi dorit să interpreteze rolul R.P. McMurphy, însă Michael îşi dă tatăl la o parte în favoarea lui Jack Nicholson. Filmul, în regia lui Milos Forman, cîştigă premiile Oscar pentru cel mai bun film, cel mai bun actor, cea mai bună actriţă, cel mai bun regizor şi cel mai bun scenariu, şi de acum producătorul Michael Douglas, în vârstă de 31 de ani, poate face aproape orice.

Însă cariera producătorului de succes nu e deloc mulţumitoare pentru Michael, aşa că alege să interpreteze rolurile principale în filmele The China Syndrome, Romancing the Stone şi Jewel of the Nile, dar atrage atenţia ca actor abia în thriller-ul Fatal Attraction şi, desigur, în mai sus amintitul Wall Street.

Femei fatale în filme, probleme în plan personal

Au urmat filmele The War of the Roses, „cultissimul” şi şocantul Basic Instinct şi Disclosure, unde a fost violentat şi agresat numai de femei frumoase. Filmele l-au transformat pe Douglas într-un nesuferit la scară internaţională şi i-au cimentat statutul de superstar la Hollywood.

Pe plan personal, însă, situaţia nu e la fel de bună. Divorţează de Diana Luker, fiica unui diplomat înstărit, cu legături în lumea filmului. Diana îl acuză de adulter, îi reproşează că este un tată rău pentru fiul lor Cameron, iar Michael începe să bea în exces.

În 1992 se internează într-o clinică de dezalcoolizare şi intră în atenţia mass media odată cu lansarea zvonului că reabilitarea are legătură cu dependenţa de sex, nicidecum cu alcoolul. Perioada la clinică îl salvează de băutură, însă nu îi salvează casnicia.

Un an mai târziu joacă în minunatul Falling Down, unde interpretează rolul unui funcţionar cu emoţii puternice, care nu mai poate suporta ipocrizia şi distanţa dintre el şi fiul său.

Pe Catherine Zeta Jones a cunoscut-o la Festivalul de Film de la Deauville, în 1998. Frumoasa actriţă galeză avea atunci 29 de ani. Michael avea 54, o casnicie eşuată şi o imaginea de ticălos afemeiat, aşa că este nevoit să-i facă curte actriţei timp de nouă luni, în care o copleşeşte cu flori şi cadouri surpriză.

Părintele Michael Douglas

Între timp, Cameron are mai mereu probleme cu drogurile şi este arestat de mai multe ori. Michael îi dă şi el o mână de ajutor fiului său şi îl invită să joace în filmul It Runs in the Family, în care joacă el însuşi, Kirk şi fosta soţie Diana. Filmul însă nu are niciun succes şi patru ani mai târziu Cameron are iar probleme cu drogurile şi cu legea. De fapt, el este arestat în prezent şi riscă să primească până la 10 ani de închisoare.

Michael nu a ezitat niciodată să îşi arate dezamăgirea faţă de traseul fiului său, dar şi faţă de rolul de tată pe care nu l-a dus la capăt. Deşi eşecurile lui Cameron l-au rănit puternic, nu şi-a asumat niciodată toate problemele lui, spunând că priorităţile sale au fost asemănătoare cu ale tatălui său, şi anume: cariera pe primul loc.

Greşelile ca părinte nu s-au repetat cu cei doi copii (Dylan şi Carys), pe care îi are cu Catherine. De fapt, Michael a fost un tată atât de afectuos, încât a facut-o pe Catherine să-i spună unui ziarist „Dacă ar putea, sunt sigură că i-ar şi alăpta.”

Probleme de sănătate… în familie

În 1996, Kirk Douglas, acum în vârstă de 93 de ani, a suferit un atac de cord, la cinci ani după ce bătânul Spartacus supravieţuise unui accident de elicopter. Michael a interpretat evenimentul ca pe un semn al Providenţei, a început să studieze Tora şi s-a împăcat definitiv cu Kirk.

Acum Michael suferă atroce din cauza unui cancer la gât şi este greu de crezut că relaţia dintre el şi Cameron va avea un deznodământ la fel de fericit. Poate pentru că este şi mai greu la a treia generaţie sau poate că timpul pur şi simplu nu mai are răbdare cu cei doi Douglas.