Parlamentul repetă întocmai modelul de acum doi ani, când decizia unanimă de majorare a salariilor profesorilor cu 50% a dat tonul haosului financiar.
Reducerea la 5% a TVA pentru alimentele de bază – pâine, lapte, carne, zahăr, ulei – şi ridicarea pragului de impozitare a pensiilor de la 1.000 la 2.000 de lei, votate în unanimitate de Camera Deputaţilor, repetă scenariul de la sfârşitul anului 2008, când niciunul dintre partidele care concurau în alegeri n-a îndrăznit să dea înapoi în faţa propunerii de mărire cu 50% a salariilor profesorilor.Deja devenise clar că România va fi afectată de criză şi că bugetul nu va mai putea susţine nici măcar cheltuielile curente, iar reacţiile au apărut rapid: două dintre cele trei mari agenţii de rating, Standard&Poor’s şi Fitch, au retras calificativul investiţional pentru obligaţiunile româneşti, acordându-le în schimb calificativul speculativ cunoscut şi ca „junk”, adică gunoi. Speculatorii valutari au anticipat că urmează slăbirea rapidă a monedei naţionale şi au lansat un deja notoriu atac valutar, care a depreciat leul cu 10% în doar câteva zile.
Ulterior, lucrurile au devenit clare: nu doar că salariile n-au mai crescut, dar au ajuns chiar să fie tăiate cu 25%. Atunci, impactul bugetar ar fi fost de 4,2 miliarde de lei adică un miliard de euro. Acum, potrivit calculelor RL, costurile se apropie de 4 miliarde de lei. Neimpozitarea pensiilor de până la 2.000 de lei va aduce la buget pierderi de încasări de aproximativ 500 milioane de lei pe an. Beneficiari vor fi aproximativ 950.000 de pensionari care se află în această situaţie şi care vor primi în plus la pensie, în medie, 44 de lei pe lună. În cazul alimentelor de bază, care reprezintă 16% din coşul de consum, reducerea face ca încasările din TVA să scadă cu mai mult de 10%.
Asta înseamnă o pierdere de aproximativ 0,7% din PIB, adică 3,5 miliarde lei. În total, nota de plată pentru aceste două măsuri este de aproximativ un miliard de euro pe an, ceea ce adaugă o presiune suplimentară la deficitul bugetar, pentru care România a convenit cu FMI o ţintă de 4,4% în 2011. Deja, noile discuţii cu FMI au pornit cu stângul, după ce oficialii Fondului şi-au manifestat, într-un mod diplomatic, stupoarea faţă de decizia Parlamentului. Este firesc ca o ţară să îşi construiască propria politică fiscală, în funcţie de propriile nevoi. Însă orice reducere de fiscalitate trebuie însoţită de o tăiere corespunzătoare de cheltuieli. În lipsa acestui tip de fundamentare, legea este nerealistă şi face mai mult rău pe termen mediu şi lung. Însă adevăratele consecinţe catastrofale ar putea apărea în momentul în care investitorii de pe pieţele de capital vor trage concluzia că România n-a învăţat nimic din lecţiile crizei.
Adoptarea legilor din acordul cu FMI întârzie
În actualele negocieri cu FMI, Guvernul trebui să mai ceară o păsuire şi în privinţa celor mai importante legi menţionate în acord. Legea salarizării unice nu este deocamdată gata nici la nivelul Guvernului, din cauza opoziţiei vehemente a sindicatelor, în primul rând a celor din din educaţie şi sănătate. În lipsa unei majorităţi clare în Parlament, PDL a anunţat că Guvernul îşi va asuma răspunderea asupra legii. Termenul de 31 octombrie nu poate fi respectat pentru că săptămâna viitoare este programată votul privind moţiunea de cenzură a opoziţiei, dar şi asumarea răspunderii asupra Legii Educaţiei (solicitată de UDMR în schimbul susţinerii Cabinetului Boc la moţiune, dar neinclusă în acordul cu FMI). Legea pensiilor – subiect al scandalului legat de înregistrarea a 170 de voturi în loc de circa 80 – avea termen de adoptare 15 septembrie.
De atunci, legea a trecut de filtrul Curţii Constituţionale, dar a fost retrimisă Parlamentului de preşedintele Băsescu în încercarea de a pune capăt blocajului din Legislativ. Legea se află acum la comisiile din Senat, iar comisia juridică a hotărât ieri că textul va fi reanalizat nu numai în privinţa vârstei de pensionare, cum a cerut Preşedinţia, ci şi în altele. Adoptarea ei va mai dura cel puţin câteva săptămâni. Acordul cu FMI prevede şi „reforma metodologiei de administrare fiscală a persoanelor fizice cu averi mari” până la 30 noiembrie. Ieri, senatorii au respins însă legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 59, prin care Guvernul modifica în vară Codul Fiscal şi care majora drastic impozitele pentru a doua, a treia sau mai multe clădiri în proprietate (de la 65% până la 300%). Împotriva iniţiativei Guvernului au votat chiar şi senatori PDL. Astfel Iulian Urban a declarat că cei care muncesc şi îşi fac încă o casă trebuie încurajaţi şi că statul are de câştigat din munca lor. Legea mai are o şansă la Camera Deputaţilor, căreia îi aparţine decizia finală. Pe de altă parte, UNPR a propus o taxă de solidaritate pe averile mari, dar, deşi ideea a obţinut şi sprijinul sindicatelor, şi susţinerea Preşedinţiei, acest proiect nu a trecut de Guvern.
„Probabil că procesatorii vor reduce preţurile, dar asta nu se va simţi la raft. Magazinele nu sunt obligate să scadă preţurile”. Niculae Ştefan, preşedintele Agrostar
„Reducerea TVA la alimentele de bază este lipsită de sens pentru că preţurile sunt rigide şi nu cred că o să vedem o scădere a preţurilor la alimente, ci dimpotrivă”. Lucian Anghel, economist-şef BCR
„Credibilitate în faţa institu-ţiilor financiare şi investitorilor străini nu mai avem şi practic demonstrăm acum că nu ne dorim să o recâştigăm”. Nicolaie ChideŞciuc, economist-şef ING
„Deciziile Parlamentului sunt suverane în fiecare stat, nimeni nu poate să intervină. Dacă legea va intra în efectivitate, vom discuta consecinţele”. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI
TVA pentru alimente în UE
Parlamentul nu a făcut un studiu de impact pentru această decizie, iar singurul argument din nota de fundamentare a fost că TVA redusă este practicată şi în alte ţări. Iată cotele TVA:
Cotă standard: Danemarca, Ungaria, România, Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia.
Cotă zero: Marea Britanie, Irlanda, Cipru, Malta.
Cotă redusă: toate celelalte ţări.
