RL a aflat unul dintre cele mai ascunse secrete ale Fiscului: numele unora dintre cei găsiţi cu bani neimpozitaţi în perioada 2011-2013. Aceştia au fost descoperiţi că nu şi-au declarat toate veniturile, punerea lor la plată făcând parte din campania statului de a-i scoate la iveală şi de a creşte încasările la buget.
Din „eşantionul” aflat în posesia RL până în prezent nu sar în evidenţă nume cunoscute în spaţiul public, cu o excepţie notabilă: patronul echipei de fotbal Universitaţea Craiova, Adrian Andrici. În rest, persoane care nu au putut justifica venituri de 1-2 milioane de lei pentru care au de plătit acum circa un sfert drept impozit.
Acestui profil îi corespund omul de afaceri din Ploieşti Sergiu Popa Furtoş, Diana Maria Constantinescu (soţia fostului viceprimar din Râmnicu Vâlcea), investitorul imobiliar Elena Antonov din Tulcea, Denisa Spin, fost fotomodel şi vedetă de reviste glossy sau Lucian Eugen Perescu, la un moment dat asociat al Elenei Udrea într-o firmă din Timiş.
„Dar manual” de la tată, într-o bancă elvețiană
Sergiu Popa Furtoş, membru al unei familii care l-a dat şi pe Mircea Traian, consul al României în Nigeria, a cerut şi a obţinut suspendarea deciziei de impunere din cazul său. Inspectorii îi verificaseră veniturile pe 2011 şi 2012. El a justificat fondurile ce nu le ieşeau la socoteală celor de la Fisc cu un cont de la elveţienii din Banque Cantonale de Geneve, act despre care a susţinut că nu a fost luat în considerare de inspectori pe motiv că a fost depus după terminarea inspecţiei. Acolo ar fi fost depozitată o sumă de bani, „donaţie realizată de tată” „sub forma darului manual, astfel încât, potrivit art. 42 alin. 1 lit. j din Codul Fiscal”, aceasta nu era supusă impozitului pe venit.
ANAF: Nu se știe cine deține contul elvețian
În replică, „organele fiscale au concluzionat faptul că reclamantul nu a prezentat nici un document justificativ prin care să probeze existenţa contului deţinut la Banque Cantonale de Geneve, cine este deţinătorul real al acestui cont, valoarea şi sursa fondurilor existente în acest cont, scopul tranzacţiilor efectuate, neputându-se stabili trasabilitatea sumelor de bani intrate/ieşite în şi din acest cont”.
În sentinţa prin care a admis cererea de suspendare, judecătorul a precizat, totuși, că „se constată că reclamantul a oferit şi probat indicii suficiente pentru crearea unei îndoieli serioase asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat în cauză”. „Este un caz în curs, mai multe detalii nu vă pot oferi”, a declarat Sergiu Popa Furtoş.
Soția unui fost viceprimar, bani nejustificați
Şi Diana Maria, soţia lui Dragoş Cosmin Constantinescu, fost viceprimar de Râmnicu Vâlcea, a scăpat, cel puţin deocamdată, de execuţia Fiscului. Ea urmează să atace pe fond actul prin care a fost somată să-şi achite impozitele.
În luna mai, inspectorii Direcţiei de Control au stabilit că Diana Maria are de plătit aproape 502.000 lei – impozite şi accesorii (dobânzi, majorări şi penalităţi) aferente sumei de 2,2 milioane lei care nu a putut fi justificată de femeie pentru perioada 2011-2013.
2012: 1,8 milioane lei fără acte
„Flagrant” a fost anul 2012, când organele de verificare fiscală au comparat cheltuielile efectuate de reclamantă, în sumă de 2.934.454 lei, cu veniturile declarate şi cele nedeclarate. Diana Maria Constantinescu a „probat” apoi cu documente justificative în perioada supusă verificării 1.138.436 lei. S-au determinat astfel venituri suplimentare a căror sursă nu a fost identificată în sumă de 1.796.018 lei.
Diana Maria Constantinescu a explicat judecătorului că inspectorii fiscali nu au vrut să ia în considerare acte care demonstrau provenienţa acestor bani – credite şi împrumuturi de la persoane fizice – şi a amendat faptul că nu s-a ţinut cont de sume pe care le deţinuse anterior.
Peste 400.000 euro din “împrumuturi”
Diana Maria Constantinescu a caracterizat drept „abuziv” acest comportament al reprezentanţilor ANAF şi a enumerat în detaliu de unde a avut sumele „nejustificabile”:
– 100.000 euro, echivalentul a 428.480 lei (1 euro = 4,2848 lei, curs BNR valabil la data de 01.01.2011), provenind din economii, cadouri, donaţii de la rude şi părinţi în perioada 2004-2010;
– 150.000 euro (669.720 lei, curs BNR 1 euro = 4,4648 lei) reprezentând împrumut primit de la domnul C.D.C. în data de 02.06.2012;
– 100.000 euro (446.170 lei, curs BNR 1 euro = 4,4617 lei) reprezentând împrumut primit de la doamna S.I. în data de 31.08.2012;
– 120.000 euro (521.856 lei, curs BNR 1 euro = 4,3488 lei) reprezentând împrumut primit de la domnul C.C. în data de 02.03.2012.
40.000 euro „de la creditori din străinătate”
– 15.000 euro (66.840 lei, curs mediu BNR 1 euro = 4,456 lei) de la creditori din străinătate, reprezentând împrumut primit de la doamna S.V., domiciliată în Canada;
– 25.000 euro (110.475 lei, calculaţi pentru un curs mediu anual 1 euro = 4,419 lei) de la creditori din străinătate, respectiv de la doamna S.V., domiciliată în Canada.
Fiscul nu s-a lăsat şi a depus recurs împotriva sentinţei de suspendare a executării din acest caz, până acum nefiind stabilit un termen în dosar. Diana Maria Constantinescu nu a dorit să comenteze verificarea Fiscului.
Nu “iese” o vilă de 200.000 de euro
Tot suspendarea executării a obţinut-o şi o bătrână din Argeş, pentru care inspectorii au calculat impozite aferente celor 200.000 de euro (echivalentul a 855.844 lei) cu care, în 2011, a cumpărat o casă în judeţul Prahova. Fiscul a pus sechestru pe terenul în suprafaţă de 433 metri pătraţi şi construcţia P+E edificată pe acest teren, în suprafaţă construită la sol de 77 metri pătraţi şi suprafaţă construită desfăşurată de 159 metri pătraţi. Criticile aduse de avocatul Floarei Neacşu acestei decizii s-au legat de faptul că nu a fost avut în vedere de către organele fiscale că veniturile pentru achiziţionarea imobilului au fost obţinute şi de soţul ei, deşi era căsătorită, iar bunul achiziţionat era deţinut în devălmăşie, decizia de impunere a fost emisă doar pe numele acesteia, pentru întreaga sumă; nu au fost avute în vedere veniturile obţinute din arendă de soţul reclamantei; s-au avut în vedere doar veniturile obţinute într-un singur an fiscal.
Şi aici Fiscul a depus recurs la decizia de suspendare a impunerii, procesul urmând a fi reluat în această lună, la Curtea de Apel Piteşti.
Asociatul Elenei Udrea, în vizorul ANAF
Afaceri de peste 50 milioane euro anual
Cotidianul „Adevărul” a scris în luna martie 2017 că soţii Perescu sunt suspectaţi de constituirea unui grup infracţional organizat al cărui scop a fost eludarea obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat. Metoda era clasică: facturi fiscale emise de firme-fantomă. Paguba adusă firmei Constructim, la care Perescu este administrator, ar fi fost de 18 milioane lei. Ţinta Fiscului şi fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea au fost asociaţi în societatea Tim Rail Cargo SRL din Dumbrăviţa, judeţul Timiş. Perescu a ieşit, între timp, din societate. Obiectul de activitate al societăţii este „transporturi de marfă pe calea ferată”. Anul trecut, Tim Rail Cargo, unde Udrea deţine 25%, a avut o impresionantă cifră de afaceri: 212 milioane lei.
300.000 lei, donații la PMP
Conform publicației timisplus.ro, „Tim Rail Cargo SRL Dumbrăviţa, o societate înfiinţată în 13 mai 2013, se numără pe lista celor care au făcut, în 2014, donaţii consistente pentru finanţarea activităţii Partidului Mişcarea Populară (PMP), dar şi campaniilor electorale la care formaţiunea a participat. De altfel, societatea din Dumbrăviţa este singura din ţară ale cărei donaţii către PMP au depăşit baremul de 10 salarii minime brute pe ţară. (…) Tim Rail Cargo SRL Dumbrăviţa (cu sediul în str. Ariadna, nr. 26, încăperea 2) a avut trei contribuţii financiare pentru PMP, în sumă de 200.000 lei (la 29.09.2014), 21.000 lei (la 03.10.2014) şi 75.000 lei (la 15.10.2014)”.
Firma, înființată în vremurile bune
Într-un articol din 2014, pressalert.ro scria că „Tim Rail Cargo SRL a fost înfiinţată anul trecut şi are ca obiect de activitate transporturile pe calea ferată, fostul ministru (Elena Udrea – n.r.) având 20% din acţiuni, iar Alexandru Bejenaru, cumnatul deputatului PD-L Alin Popoviciu, 40%. Sediul social este declarat într-o vilă din Dumbrăviţa, care aparţine lui Valeriu Trică, susţinător al lui Alin Popoviciu în campania electorală şi fost şef al regionalei CFR.
În mandatul lui Trică, Alin Popoviciu a închiriat pe un preţ de nimic clubul CFR din centrul Timişoarei, iar când Trică a fost numit directorul general al CFR SA s-a semnat o anexă la contract prin care au fost eliminate câteva clauze favorabile statului şi prin care deputatul s-a asigurat că nu poate fi scos din spaţiu timp de 15 ani. Firma are un punct de lucru într-un spaţiu închiriat în Gara de Nord şi (…) a primit autorizaţie de la CFR inclusiv pentru transportul de materiale periculoase, având în derulare mai multe contracte de transport cereale”.
Cele mai frecvente critici aduse Fiscului
Cazurile altor doi români puşi la plată de ANAF, Traian Bucurescu şi Ioana Toma, ambii din Bucureşti, aduc în prim-plan justificările prezentate cel mai des de cei care contestă deciziile de impunere. Una din aceste justificări este că un bun imobil achiziţionat, a cărui valoare a fost apoi impozitată, este deţinut, de fapt, în coproprietate, dar a fost tratat ca unic deţinător. O a doua justificare des întâlnită este că echipele de verificare fiscală se mărginesc să analizeze doar documentele aferente perioadei cercetate, mulţi dintre contestatari afirmând că deţineau sume, legal, din anii anteriori.
