Zilele trecute, s-au făcut 40 de ani de când Jimi Hendrix a fost găsit fără viaţă în apartamentul pe care-l ocupa la Samarkand Hotel din Londra. Ce rost mai are o discuţie despre brandul personal al chitaristului după atâta vreme, mai ales că sintagma „brand personal” a fost pentru prima oară folosită în 1997? Tocmai de aceea…
Hendrix va rămâne în istorie pentru felul cum a revoluţionat muzica rock, dar dincolo de asta, e interesant cum şi-a premeditat imaginea. Primul element, care riscă să treacă neobservat, e numele. El conţine, în datele de stare civilă, un „x” acolo unde omonimele ar conţine „cks” (de pildă, la fondatorul Discovery, John Hendricks). Însă muzicianul şi-a scris şi prenumele fonetic în răspăr faţă de normele ortografiei anglo-saxone, Jimi. Aici nu putem nega premeditarea, mai ales că Hendrix îşi căutase o identitate scenică în chip de Jimmy James.
Citeşte mai mult pe www.comanescu.ro
