Casa pasivă vs. clasică

Intrată recent în vocabularul contemporan, casa pasivă este un concept ce presupune obţinerea unui confort ambiental maxim cu costuri minime, prin măsuri pasive. Fiind în primul rând o problemă tehnică, ne-am adresat unui specialist în domeniul aplicării practice a acestor tehnologii: ing. Nicolae Niţulescu, director THERMODUL.

Noţiunea de casă pasivă este un con­cept european, introdus în anii 1987 – 1988 de Adamson şi Feist, iar confortul ambiental a trebuie să fie asigurat prin măsuri pasive (ventilaţie controlată, recuperare energetică, etanşeizare, izolare, energii neconvenţionale), fără instalaţii de încălzire sau răcire bazate pe energie activă convenţională. Cheia constructivă a unei case pasive o constituie calitatea izolantă şi etanşeitatea anvelopei termice a clădirii. Reducerea pierderilor termice trebuie asigurată nu numai pentru pereţii clădirii, ci, în aceeaşi măsură, şi pentru tavane, pardoseli, ferestre, uşi etc.

De regulă, aceasta poate fi atinsă numai printr-o izolare în dublă cochilie cu materiale performante. Un exemplu este oferit de tehnologia Thermodul, care presupune folosirea unor panouri mari din polistiren expandat drept cofrag pentru turnarea betonului, care apoi se consti­tuie într-o excelentă izolaţie termică în dubla cochilie. Sistemul, considerat unul dintre cele mai eficiente şi performante, asigură un coeficient de pierdere termică între 0,9-0,16 w/ mp˚K. 

Consumul energetic anual aferent încălzirii şi/sau răcirii unei case pasive trebuie să fie cuprins între 10-15 Kwh/mp, faţă de cca. 100-120 Kwh/mp necesari pentru o locuinţă clasică. 

Constructiv, între casa clasică şi cea pasivă este situată casa energoeconomică. În esenţă, aceasta urmăreşte aceleaşi principii precum conceptul pasiv, dar la limita pragului tehnic şi economic.

Ambele sisteme reprezintă vii­torul energetic al spaţiului de locuit, în contextul diminuării şi scumpirii surselor de energie convenţională.

Cerinţe constructive

Pentru ca o locuinţă să corespundă conceptului de casă pasivă trebuie să satisfacă următoarele principale cerinţe constructive:

izolaţie termică excelentă (coeficientul de pierdere termică între 0,9-15 w/mpK, precum şi punţi termice inexistente);

etanşeitatea anvelopei termice fără deficienţe (pierderile prin neetanşeităţi nu trebuie să depăşească 0,06/h din volumul de aer al clădirii);

folosirea ventilaţiei controlate cu recuperare şi pentru încălzirea spaţiului (prizele de aer proaspăt trebuie preîncălzite geotermic, iar pierderile energetice aferente ventilaţiei trebuie să fie cuprinse între 2 – 7 Kwh/mp anual);

spaţii vitrate – ferestre, uşi etc.  eficiente (acestea trebuie să aibă un coeficient de pierdere termică de cca 0,8 w/mpK pentru rame şi 0,75 w/ mpK pentru sticlă, la un coeficient de câştig solar de 50%);

producerea apei calde prin surse neconvenţionale (colectori solari sau colectori geotermici + pompa de căldură, colectori eolieni, biogaz etc.);

aparatură casnică energoeconomică (clasa de consum energetic a frigiderelor, congelatoarelor şi a aparaturii cu consum electric trebuie să fie de maximă performanţă).

Considerente practice

La execuţia unei case pasive, trebuie să se ţină cont şi de următoarele considerente practice, valabile pentru construcţia oricărei case moderne

Accesul spre podul casei, dacă acesta nu este izolat, trebuie să aibă o izolaţie cel puţin egală cu a tavanului încăperii.

Amplasarea terminalelor con­ductelor de evacuare sub aco­pe­riş, evitându-se străpungerea an­velopei termice a clădirii.

Nu sunt acceptate şemineurile deschise, deoarece sunt generatoare de mari pierderi energe­tice.

Balcoanele trebuie să aibă structura de susţinere proprie sau, dacă sunt îmbinate cu planşeele, trebuie să prezinte o soluţie constructivă echivalentă termic cu cea a anvelopei clădirii.

Conductele de racord şi scurge­re trebuie să fie din plastic, pentru a nu se constitui în punţi termice care să ducă la pierderi inutile.

Uşile exterioare se recomandă să aibă un strat de umplutură pentru izolare cu o grosime minimă de 8 cm.

În cazul producerii apei calde menajere cu energie solară, se recomandă şi racordarea alimentării maşinilor de spălat la circuitul de apă caldă.

Iluminatul se va realiza cu lămpi economice.