O furtună de câteva zeci de minute, însoţită de precipitaţii abundente a culcat la pământ jumătate din oraşul botoşănean Dorohoi. Ca să-şi salveze vieţile, oamenii s-au văzut nevoiţi să se urce în copaci sau în poduri.În numai câteva ore, apele au luat tribut un număr-record de vieţi omeneşti.
„Dacă nu mă urcam în copac, muream. Aşa bătrân cum mă vedeţi, m-a întărit Dumneze şi m-am urcat”, povesteşte un bărbat de 67 de ani din Dorohoi drama pe care a trăit-o în urma viiturii din noaptea de luni spre marţi. La Dorohoi a plouat atât de mult încât jumătate din oraş s-a făcut una cu pământul. 163 de litri pe metrul pătrat, potrivit şefului ISU Botoşani, Radu Anton.
Lacrimile oamenilor neputincioşi în faţa furiei naturii se amestecă cu apele revărsate peste tot: pe străzi, în locuinţe, în magazine. Poliţia, jandarmii, pompierii şi Ambulanţa înoată alături de localnici prin puhoaiele de aproape un metru. „Parcă ne-a pedepsit Dumnezeu. Nu mi-a mai rămas nimic”, spune plângând o femeie care şi-a văzut luată de apele revărsate ale râurilor Jijia şi Buhai agoniseala de-o viaţă. Oamenii povestesc că nu s-au confruntat niciodată cu aşa ceva. Viitura le-a inundat casele până la acoperiş şi le-a distrus grădinile.
Apele se retrăseseră ieri, dar nu definitiv, iar avertismentele hidrologilor provocau în continuare frisoane. „Am auzit că e posibil să mai vină o viitură, dar ce o să ne mai ia data asta? Nu mai e ce lua! A rămas mâlul în casă, peste tot, pe podea, pe pereţi, pe mobilă, oriunde te întorci cu privirea”, ne-a spus Maria Herghelegiu în timp ce scotea nămolul din casă cu găleata. Preoţii aveau ieri propria lor explicaţie pentru dezastru. „Sunt semne de la Dumnezeu! Eu cred că acum trăim Apocalipsa. Sunt preot din anii ’70, dar oamenii sunt acum mai puţin credincioşi, chiar şi faţă de cum erau înainte de Revoluţie. Acum lumea e mai bănuitoare, nu mai ajută ca înainte. Totul s-a schimbat. Nu cred că dorohoienii sunt mai puţin credincioşi decât alţii, dar vremurile actuale şi dezbinarea la care asistăm în ţara noastră au dus la apariţia acestor semne dumnezeieşti”, a declarat preotul Ioan Biţă. Alături de preoţi şi sinistraţii îl invocau pe Dumnezeu. Unii îi mulţumeau că i-au lăsat în viaţă, alţii întrebau de ce le-au murit rudele şi de ce au rămas fără case. Loviţi de nevoi, localnicii uitaseră şi de criza economică, şi de scăderea veniturilor. Nici măcar pompierii, jandarmii, militarii, medicii şi asistentele care au venit ieri să-i ajute pe oameni nu se mai gândeau că le vor fi reduse salariile cu 25 la sută. Proporţiile dezastrului provocat de natură îi copleşiseră.
Record de persoane decedate
În inundaţiile care au afectat Dorohoiul şi mai multe localităţi învecinate au murit şase persoane. Una dintre victime este un adolescent în vârstă de 15 ani, dat dispărut luni seară. Băiatul a fost găsit înecat în râul Jijia, la câţiva kilometri de locul unde a fost luat de viitură. La 100 de metri de locul în care a fost găsit cadavrul copilului au mai murit două femei. Una dintre ele a fost târâtă de ape câteva sute de metri, fiind găsită atârnând într-un gard. Cealaltă femeie, o bătrână de peste 80 de ani, a murit în casă după ce un zid a căzut peste ea. Vecinii povestesc că femeia nu auzea bine şi nici nu prea vedea şi că practic nici nu a ştiut ce se întâmplă.
Viitura a distrus şi poduri, iar alte 14 localităţi botoşănene erau ieri izolate de ape. „Este jale, sunt drumuri sub ape, gospodării inundate, poduri rupte, este de neimaginat. Nu putem merge mai departe de municipiul Dorohoi. Am încercat, dar pur şi simplu nu putem trece. Avem informaţii că podul de la Şendriceni este rupt, la fel şi cel din Ibăneşti şi sunt mai multe, dar încă nu le-am centralizat. După Dorohoi totul este rupt de realitate”, a declarat, imediat după producerea viiturii, directorul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Botoşani, Romeo Caciuc. Mai multe echipaje ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi echipe ale Ambulanţei s-au deplasat ieri în zona calamitată.
„Situaţia este gravă. În acest moment (ieri dimineaţă – n.r.) am peste jumătate de oraş sub apă. Unii au refuzat iniţial să plece din case, însă în scurt timp şi-au dat seama de situaţia gravă şi au fost de acord să plece. Avem oameni chiar şi în copaci. Îi vom salva pe toţi, avem unde să-i cazăm, însă mă sperie, sincer, bilanţul acestui dezastru”, a declarat viceprimarul municipiului Dorohoi, Sorin Clim. Apele revărsate au făcut ravagii şi în judeţul Suceava. In urma inundaţiilor puternice de luni seară, şapte persoane au murit, iar alte două sunt date dispărute. Viitura, care a afectat 52 de localităţi sucevene, a distrus complet 13 case, alte 936 sunt avariate, iar peste 400 de locuinţe erau ieri izolate. 270 de persoane au fost evacuate. Ploile au distrus parţial sau total şi mai multe poduri şi drumuri. „Situaţia este tragică, iar pagubele de neimaginat. După ce în 2008 a fost distrusă de inundaţii o mare parte din zona de nord şi nord-vest a judeţului, acum avem distrugeri majore în zona de est şi nord-est, între bazinul râului Suceava şi al râului Siret”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Inundaţiile au afectat şi 69 de locuinţe şi gospodării din comunele ieşene Valea Seacă şi Cristeşti. Un bătrân de 83 de ani, din comuna Belceşti, dat dispărut luni seară, a fost găsit mort.
Sprijin financiar pentru sinistraţi
Premierul Emil Boc a declarat, ieri, în localitatea suceveană Pătrăuţi, grav afectată de inundaţii, că Guvernul va aloca, în şedinţa de astăzi, câte 5.000 de lei familiilor care au persoane decedate din cauza viiturilor şi că, de la caz la caz, vor fi date fonduri şi altor familii. Totodată, primul-ministru a declarat că a dispus alocarea de alimente şi apă minerală din rezervele de stat pentru sinistraţi. Boc a ţinut să precizeze că va fi făcut un apel şi la Fondul de Solidaritate al Parlamentului European, pentru refacerea infrastructurii distruse de apele revărsate.
Digurile cedează unul după altul
Debitul în creştere al Dunării ameninţă zeci de localităţi din Delta Dunării. În faţa nivelului crescut al fluviului, digurile din Deltă, în care s-au investit milioa-ne de euro din bani publici, cedează unul după altul. În localitatea Ceatalchioi din judeţul Tulcea, spre exemplu, autorităţile fac eforturi disperate să astupe cu piatră o breşă creată în digul care apără două sate. Satul Partizani este, de asemena, în pericol să fie spulberat pentru că apa a atins coronamentul digului care apără această localitate. În localitatea Smârdan, situată în vecinătatea oraşului Brăila, 35 de case au fost inundate, iar digul de apărare pe care este amplasat şi drumul Măcin-Smârdan mai are câteva breşe care sunt pe punctul să cedeze. O situaţie şi mai dramatică este la Ostrov. Aici, digul de pe malul Dunării, care a cedat în aprilie 2006, iar viitura a distrus 135 de case, este pe punctul să fie spulberat din nou de apele crescute ale Dunării.
Pericolul inundaţiilor în Deltă şi în localităţile tulcene riverane Dunării au apărut în aceleaşi zone ca şi la inundaţiile din 2005 şi 2006. În majoritatea acestor zone s-au cheltuit milioane de euro, dar pericolul producerii unor dezastre nu a fost înlăturat. În comuna Ostrov, spre exemplu, inundată în urmă cu patru ani, digul care a cedat atunci nu a fost refăcut încă în totalitate, deşi au fost alocaţi bani publici pentru lucrări. Sucursala Tulcea a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare a început în 2007 repararea digului distrus, s-au cheltuit pentru această lucrare aproape trei milioane de euro, dar digul nu este reparat decât în proporţie de 50 la sută. La Ceatalchioi, digul a fost reparat cu bani de la Consiliul Judeţean Tulcea, în 2007. Lucrarea realizată de firmele Coral şi Deltacons a costat un milion de euro, dar s-a dovedit a fi insuficientă pentru că săptămâna trecută s-a produs o altă breşă în dig.
14 morţi în 24 de ore în urma viiturilor din Moldova.
1768 este numărul persoanelor evacuate din cauza revărsării apelor.
136 de localităţi afectate din 18 judeţe.
