Preconizatele tăieri de salarii din sectorul de stat ar putea forţa băncile să restructureze până la 30% din portofoliu.
Măsurile anunţate de Executiv privind reducerea cheltuielilor bugetare vor lovi puternic în sistemul bancar. „Din cauza crizei, o parte din populaţie nu va mai putea să plătească. Mă refer în primul rând la ce se va întâmpla mâine cu populaţia care este considerată ca angajată bugetar şi care va avea veniturile reduse şi care are credite la noi. Mai pot să plătească? Nu”, apreciază directorul Piraeus Bank, Cătălin Pârvu. În acest context, apreciază oficialul băncii elene, instituţiile de credit ar putea fi nevoite să restructureze aproape o treime din portofoliul de împrumuturi, atât cât este ponderea creditelor luate de angajaţi ai statului.
Restanţele continuă să crească
În ciuda faptului că majoritatea analiştilor anticipau că, începând cu a doua parte a acestui an, numărul restanţelor va începe să scadă, realităţile actuale conduc spre o altă concluzie. „La cum arată lucrurile în acest moment cel puţin pentru viitorul semestru restanţele vor continua să crească”, explică într-un interviu pentru România Liberă Răsvan Radu, preşedintele Unicredit Ţiriac. În opinia acestuia, cel mai mare risc la care este expus sistemul bancar românesc este riscul de credit. „Riscul cel mai mare este riscul de credit şi deteriorarea portofoliilor de credite, care va pune presiune asupra capitalului băncilor”, crede Radu. Potrivit datelor Băncii Naţionale, în luna aprilie, numărul restanţelor mai mari de 30 de zile crescuse cu 54.000 faţă de luna precedentă, în timp ce valoarea totală a acestora a ajuns la aproape un miliard de euro.
Ce este restructurarea
Restructurarea unui împrumut poate fi asociată, de cele mai multe ori, cu acordarea unui nou credit în condiţii diferite faţă de primul. Scopul restructurării este diminuarea ratelor lunare, în aşa fel încât clientul cu probleme să poată suporta costurile. Atenţie însă, de cele mai multe ori această procedură creşte costul total al creditului. Cele mai utilizate metode sunt creşterea perioadei de creditare (rescadenţare), acordarea unei perioade de graţie în care clientul nu plăteşte dobânda şi comisioanele şi strângerea la un loc a tuturor creditelor printr-un împrumut cu rată mai redusă (refinanţare) atunci când este cazul. Banca este obligată să acorde clienţilor posibilitatea de rescadenţare contra unui comision care, în cele mai multe situaţii, ajunge la 1% din valoarea rămasă de plată.
România Liberă şi Finzoom au cules câteva cazuri reale de restructurare a creditelor la bănci locale.
Refinanţare – O persoană cu un descoperit de cont de 2.700 de lei, un credit de consum de 5.000 de euro pe cinci ani şi un credit auto de 7.000 de euro pe 7 ani. În luna mai 2010, efortul lunar total era de 222,3 euro. Clientul a accesat un împrumut de nevoi prin care a refinanţat toate celelalte credite. Perioada de rambursare a acestui credit a fost de zece ani. Rata lunară a scăzut la 138,89 euro.
Rescadenţare – Credit în valoare de 5.000 de euro contractat în urmă cu 17 luni pe o perioadă de 5 ani. Rata lunară ajungea la 119,89 euro. Se prelungeşte perioada de creditare rămasă de la 43 de luni la 96 de luni, iar rata lunară scade de la 119,89 euro la 71,77 euro.
Perioadă de graţie (soluţie temporară) – Un client al unei bănci plătea în mai o rată lunară de 445 de euro la un credit ipotecar de 60.000 de euro luat pe 20 de ani. După ce banca i-a oferit posibilitatea de a plăti doar principalul pe o perioadă de şase luni, rata a scăzut la aproximativ 150 de euro.