13 orașe din Oltenia nu beneficiază de servicii fiscale, pentru că nu au nici măcar un salariat ANAF pentru colectarea taxelor și impozitelor. Oamenii trebuie să facă zeci de kilometri până la cea mai apropiată agenție. Alte câteva sute de orașe din țară se află în aceeași situație.
Reorganizarea finanțelor publice din anul 2013, când președinte Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF) era Gelu Diaconu, a creat haos atât în rândul contribuabililor, cât și în rândul salariaților instituției.
Sute de orașe din țară cu activități economice importante au rămas, de atunci, fără servicii fiscale. Atât contribuabilii persoane fizice, dar și administratorii societăților comerciale sunt nevoiți să parcurgă zeci de kilometri și să piardă o zi întreagă doar pentru o adeverință de venituri, plata unor taxe și impozite sau a unor certificate fiscale în cazul societăților comerciale.
Aceeași reorganizare a ANAF, prin distribuirea personalului, a creat discrepanțe între serviciile fiscale orășenești (SFO). Există în Oltenia județe cum ar fi Dolj și Mehedinți care au servicii fiscale în toate orașele, în schimb în Gorj, Vâlcea și Olt, 13 orașe importante nu beneficiază de astfel de SFO-uri și nu există niciun agent fiscal pentru colectarea taxelor, impozitelor, încasarea amenzilor și executarea popririlor.
Un singur salariat ANAF la peste 12.000 de persoane fizice
În majoritatea Serviciilor Fiscale Orășenești care au mai rămas la nivelul județelor din Oltenia, un singur salariat se ocupă cu executarea popririlor, eliberarea adeverințelor de venit și încasarea impozitelor pentru persoanele fizice. Sunt cazuri în care salariații ANAF eliberează și câteva sute de adeverințe de venit pe zi, nemairămânând timp efectiv și pentru colectarea impozitelor datorate de populație. Asta în timp ce în birourile Administrațiilor Județene ale Finanțelor Publice personalul prisosește.
Este cazul locuitorilor din Cerna Sat, județul Gorj, care pentru o adeverință de venit, necesară la șomaj, Casa de Asigurări de Sănătate sau alte instituții publice care solicită astfel de documente, ori pentru plata unor taxe și impozite, oamenii sunt nevoiți să treacă pe lângă orașul Tismana, acolo unde serviciile fiscale s-au desființat, și să ajungă în orașul Motru la 75,4 km distanță.
Trebuie spus că în zonele respective nu există transport în comun, iar oamenii se descurcă fiecare cum poate, și de cele mai multe ori costul deplasării este de trei – patru ori mai mare decât dările ce trebuie plătite. Cu o situație asemănătoare se confruntă și locuitorii din Ionești – Gorj care trebuie să meargă 50 de km până la fisc la Rovinari, pentru aceleași probleme minore, în condițiile în care înainte de reorganizare nu trebuiau să meargă decât 9 km până la Fiscul din Turceni. La fel și locuitorii din comuna Borăscu – Gorj sunt nevoiți să parcurgă aproape 40 de km până la Motru, în loc de 9 km până la cel mai apropiat oraș, Turceni.
Nici un agent în orașul celei mai mari termocentrale din țară
ANAF ne-a transmis criteriile care stau la baza distribuirii personalului în teritoriu și anume: „numărul de contribuabili administraţi (persoane juridice şi persoane fizice), numărul unităţilor administrativ–teritoriale arondate fiecărei unităţi fiscale, distanţa între localităţi, existenţa structurii de trezorerie constituită la nivelul oraşului“.
Însă din datele transmise nu reiese clar de ce unele județe din Oltenia, cum ar fi Dolj și Mehedinți, au servicii fiscale în toate orașele, iar 13 orașe din trei județe din regiune au fost vitregite de servicii fiscale.
În Gorj, patru orașe – Turceni, Tismana, Bumbești Jiu și Țicleni – nu au în acest moment servicii fiscale și niciun salariat al ANAF care să se ocupe de colectarea taxelor, impozitelor și executarea popririlor. Agenții economici, dar și persoanele fizice din orașul Turceni, locul unde se află cea mai mare termocentrală din țară nu s-au împăcat nici până acum cu ideea că pentru fiecare operațiune în trezorerie trebuie să parcurgă un drum de 45 km până la Rovinari, unde se află cea mai apropiată unitate fiscală. În astfel de orașe, băncile comerciale au dat năvală, sunt patru la număr în Turceni, în timp ce Fiscul și-a închis porțile pentru contribuabili. „Cheltuiala pe care trebuia să o facă statul cu menținerea acestor Servicii Fiscale Orășenești a fost transferată pe umerii contribuabilului”, ne-a declarat viceprimarul orașului Turceni, Lucian Mărgineanu.
Acesta consideră că a fost o măsură nedreaptă, la fel ca multe altele luate în perioada 2013. „În acest fel, Ministerul Finanțelor și-a redus cheltuielile, dar le-au transferat pe umerii contribuabililor care plătesc astfel ori de câte ori trebuie să-și îndeplinească obligațiile fiscale. Ar fi momentul să se regândească această organizare în teritoriu în folosul cetățenilor plătitori de taxe, în sensul reducerii distanțelor pe care trebuie să le parcurgă și diminuarea timpului pierdut. Această perioadă în care Serviciile Fiscale Orășenești nu au funcționat în Turceni nu a făcut altceva decât să dovedească cât de util a fost acest serviciu pentru orașul nostru, pentru locuitorii săi și pentru cei arondați”, a precizat Lucian Mărgineanu.
În județul Vâlcea, cinci orașe precum Călimănești, Băile Govora, Băile Olănești, Ocnele Mari și Berbești nu au servicii fiscale. De asemenea, în județul Olt, în alte patru orașe cum ar fi Drăgănești-Olt, Scornicești, Piatra-Olt și Potcoava, nu există astfel de servicii.
Serviciul de executare, supranumit ,,Batalionul disciplinar al ANAF“
,,Nu se poate compara munca unuia care face inspecție sau care face colectare. Sunt domenii de foc ale finanțelor publice care intră direct în legătură cu cetățeanul onest, dar și cu posibili oameni care nu sunt atât de onești cum par, care sunt dispuși la un moment dat la tot felul de acțiuni, și avem nenumărate cazuri de acțiuni, plângeri penale în nume propriu împotriva inspectorilor, atât împotriva celor de la executare, cât și împotriva celor de la inspecția fiscală“, a menționat Liviu Toader președinte SindFISC.
În județele cu potențial economic dezvoltat, aceste două activități, de executare și de inspecție fiscală, sunt extrem de subdimensionate. În finanțe acum nu există decât salariul de bază, nu există un spor, nu există un stimulent financiar pentru cel care își asumă în numele comunității un risc.
Începând cu 1 noiembrie, de la Serviciul Fiscal Orășenesc până la Direcția Generală, de la cel de la registratură până la cel care merge în inspecție, salariul este același pentru toți, fără să se țină cont de riscurile profesionale. De aceea, pe bună dreptate, angajații ANAF migrează către alte sectoare.
„Sectorul 1 București face cel puțin cât trei județe, activitatea de inspecție fiscală se realizează cu puțin peste 30 de oameni, în timp ce la Gorj sunt cam 80 – 100 de inspectori Antifraudă. Această disproporție există, pentru că Bucureștiul oferă altceva, omul preferă să se mute de la ANAF la alte companii, fie ele și private. La București sunt mult mai mulți contribuabili gestionați de o singură persoană decât în orașele din provincie. Pentru colectarea banilor statul trebuie să vină cât mai aproape de contribuabil. În alte state se organizează caravane de informare și de colectare a taxelor, au posibilitatea ca oamenii să-și plătească taxele. Statul face orice să fie cât mai aproape de contribuabil. Nu ca la noi, se desființează unitatea fiscală, spunând că diminuează niște cheltuieli, dar de fapt le pune în sarcina contribuabilului. Ce faci, cum vrei să disciplinezi acel contribuabil?“, este analiza liderului de sindicat.
Salariații vin cu imprimante, consumabile și materiale de curățenie de acasă
În cadrul Serviciilor Orășenești Fiscale nu este prevăzută o persoană angajată care să se ocupe de curățenia birourilor și nici firme care să presteze aceste servicii. Mai mult, salariații trebuie să aducă de acasă săpun, hârtie igienică, materiale pentru curățenie și să facă curățenie în birouri și în toaletele la care au acces și contribuabilii, după cum
ne-au declarat surse din cadrul ANAF.
Am întâlnit situații în care salariații au adus imprimantele de acasă, iar hârtia folosită este „donată” de anumiți primari cu dare de mână. Această situație nu se întâmplă la nivelul direcțiilor regionale sau județene.
Liviu Toader, președintele SindFISC, confirmă situația cu care se confruntă salariații ANAF și ne-a declarat: „Încă de la elaborarea bugetului pe 2017, Ministerul Finanțelor Publice nu a alocat bani pentru acoperirea tuturor cheltuielilor care erau necesare funcționării întregului sistem. Chiar salariile și alte cheltuieli erau finanțate doar până în luna octombrie. Din start s-a plecat pe Bugetul Ministerului Finanțelor Publice cu deficit de fonduri. Inclusiv diminuarea sporului de care beneficiau cei de la Antifraudă a avut ca temei această lipsă a banilor, insuficienți până la sfârșitul anului”, a precizat Liviu Toader.
Aceste lucruri sunt cunoscute, afirmă liderul de sindicat, sunt lucruri care au fost aduse atât în spațiul public, cât și direct la cunoștința factorilor de decizie din ANAF și Ministerul Finanțelor. „În foarte multe locuri lipsesc imprimante, în plus lipsesc calculatoare, în special la organele de inspecție fiscală, care trebuie să meargă în acțiunile pe care le au în teren”, a arătat și Liviu Toader.
La un moment dat, fostul președinte ANAF, Bogdan Stan, a ridicat această problemă la nivelul Guvernului, dar se pare că pași foarte mari nu s-au făcut atunci. Inclusiv problema suprasolicitării sistemului informatic care deservește ANAF a fost ridicată de președintele ANAF.
La vremea respectivă, sistemul informatic era solicitat undeva la 90% din parametrii de funcționare, nu mergeau programele, săreau dintr-un site în altul, foarte greu reușeau salariații să introducă datele în sistem, sunt multe astfel de probleme în ceea ce privește sistemul informatic al ANAF, care trebuie regândit.
Foarte multe activități cu personal subdimensionat
Dacă suntem de acord că activitatea de control trebuie centralizată pentru a fi neutră, pentru a se scoate de sub influența locală, de presiunile care pot fi puse la nivel local, ei bine, cealaltă activitate a Fiscului, cea de colectare, trebuie să fie îndreptată către comunitățile mici pentru că deocamdată nu există nici infrastructura care să dea posibilitatea și nici educația românului de a utiliza mijloacele electronice“, a menționat Liviu Toader, președinte SindFISC.
Acesta a precizat că au fost luate decizii în decursul timpului pentru a desființa aceste servicii fiscale orășenești în special, iar ceea ce s-a promis la acea dată, că vor îmbunătăți aceste mijloace de comunicare, nu s-a realizat. „Disproporționalitatea personalului s-a datorat faptului că de la înființarea Direcțiilor Regionale, foarte multe dintre persoane au ieșit pe cale naturală din sistem sau au plecat în alte instituții, în timp ce aceste servicii au rămas descoperite. Tot ce s-au mai făcut angajări sau transferuri din alte instituții au mers la nivel de Regională. Direcțiile Regionale în foarte puține cazuri au alocat posturi în județe, în timp ce, tot în această perioadă, sarcinile și atribuțiile ANAF au crescut. Pe de o parte au crescut sarcinile și atribuțiile ANAF în teritoriu și pe de altă parte angajările și transferurile au mers în mod preponderent către Direcțiile Regionale, și de aici s-a ajuns ca o persoană să gestioneze 10 – 15 mii de dosare. Este un fapt care nu numai la regiunea Oltenia se întâmplă, ci peste tot în țară”, a arătat liderul de sindicat. Sunt foarte multe activități la nivel de județe în care personalul este subdimensionat. La nivel național personalul este deficitar.
50km trebuie să parcurgă locuitorii din Ionești – Gorj până la Fiscul cu sediul în Rovinari.
75,4 kmtrebuie să parcurgă oamenii din Cerna Sat, pentru un document fiscal, fiind nevoiți să treacă pe lângă orașul Tismana, mai apropiat, dar unde serviciile fiscale s-au desființat, pentru a ajunge în Motru.
În județul Vâlcea, cinci orașe precum Călimănești, Băile Govora, Băile Olănești, Ocnele Mari și Berbești nu au servicii fiscale. De asemenea, în județul Olt, în alte patru orașe cum ar fi Drăgănești-Olt, Scornicești, Piatra-Olt și Potcoava, nu există astfel de servicii.
"Disproporționalitatea personalului s-a datorat faptului că de la înființarea Direcțiilor Regionale, foarte multe dintre persoane au ieșit pe cale naturală din sistem sau au plecat în alte instituții, în timp ce aceste servicii au rămas descoperite. Tot ce s-au mai făcut angajări sau transferuri din alte instituții au mers la nivel de Regională", Liviu Toader, președinte SindFisc