Între ţinuturile româneşti preferate de turiştii străini, la loc de frunte se află Bucovina, nu doar pentru frumuseţile ei naturale deosebite, ci şi prin vechile monumente de arhitectură şi de artă. Între acestea, strălucesc celebrele mânăstiri şi biserici voievodale şi boiereşti, dintre care şapte sunt înscrise de multă vreme în patrimoniul UNESCO.
Mânăstirea Vatra Moldoviţei găzduieşte „Mărul de Aur”, premiu acordat de Federaţia Internaţională a Ziariştilor. În istoria artei au pătruns demult „albastrul de Voroneţ” şi „verdele de Suceviţa”. O trăsătură distinctă a bisericilor medievale din Bucovina o reprezintă pictura murală interioară şi exterioară. Aici aflăm zugrăvite cu mare artă, în culori naturale, scene biblice, hramuri bisericeşti, precum şi portrete ale voievozilor Moldovei şi ale familiilor acestora, ca şi chipurile unor boieri şi ale soţiilor lor. De asemenea, pictura ne dezvăluie universul tehnic, ocupaţiile şi meşteşugurile tradiţionale, portul diferitelor pături sociale, din Evul Mediu românesc.
Cunoscut în vechime sub titlul de Ţara de Sus, ţinutul s-a mai numit popular şi Ţara Fagilor sau Făget. Acolo au descălecat voievozii din Maramureş, inclusiv cel ce a adus independenţa Moldovei, Bogdan Vodă. Tot acolo au înflorit şi primele capitale moldoveneşti, Baia, Siret şi Suceava.
Putna, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, era, la vremea târnosirii ei, cea mai mare biserică din Moldova. Aici încep misterele. Mânăstirea nu a fost zugrăvită! Desigur, nu e vorba că voievodului nu i-ar fi ajuns banii sau timpul de zugrăveală, fiindcă biserica mânăstirii a rămas nepictată până după 1989. Ar fi putut s-o zugrăvească urmaşii lui, dar pesemne se ştia că astfel a vrut s-o lase marele voievod. În acest sens stă mărturie o altă ctitorie a aceluiaşi voievod, din Baia, căreia, fiindcă a rămas nezugrăvită până astăzi, i se spune Biserica Albă. La Voroneţ, zidul de la nord e şters de intemperii aproape cu totul. Pictura exterioară a bisericii datează din vremea domniei lui Petru Rareş, fiul lui Ştefan, şi este considerată drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti. Pictura este aidoma cu cea de la Suceviţa, ctitorie a Movileştilor, doar că aici scenele din zidul de nord al Voroneţului apar pe cel de sud, ceea ce înseamnă că meşterii au vrut să salveze scenele respective. Ei bine, pe zidul de miazăzi, la Suceviţa se află şi o frescă unde se află zugrăviţi… Sofocle, Platon, Aristotel şi Pitagora, precum sfinţii! Ce vor fi căutând ei pe o biserică ortodoxă rămâne o enigmă.
