Votul din Parlamentul ungar a stârnit reacţii diametral opuse în mediile politice de la Bucureşti şi Bratislava.
Parlamentul Ungariei a votat ieri, cu o majoritate covârşitoare (344 „pentru”, 3 „împotrivă” şi 5 abţineri), controversatul amendament prin care etnicii maghiari din afara graniţelor Ungariei vor putea obţine cetăţenia maghiară. Astfel, cele 3,5 milioane de maghiari din România, Slovacia, Serbia, Croaţia, Austria şi Ucraina vor putea dobândi cetăţenia ungară dacă pot dovedi că au origini maghiare sau că au un strămoş cetăţean ungar şi dacă demonstrează, totodată, că stăpânesc limba. Dosarele aprobate de autorităţile de la Budapesta vor aduce solicitanţilor cetăţenia maghiară, chiar dacă nu au rezidenţă în Ungaria. Noii cetăţeni nu vor avea însă drept de vot şi nici acces la sistemul de asistenţă socială dacă nu decid să se mute în Ungaria.
Conform agendei politice anunţate de Fidesz, noua formă a legii cetăţeniei va intra în vigoare, în mod simbolic, pe 20 august, Ziua Sfântului Ştefan, primul rege şi fondatorul Regatului Ungariei. Aplicarea efec-tivă va începe însă de la 1 ianuarie 2011. Votul din Parlamentul de la Budapesta, aşteptat încă din ziua victoriei Fidesz în alegeri, a generat reacţia imediată a Slovaciei, unde cei circa 500.000 de etnici maghiari reprezintă 10% din totalul populaţiei. Ieri, imediat după vot, Executivul de la Bratislava a catalogat legea ungară drept „un atentat la suveranitatea Slovaciei” şi a trimis parlamentului, pentru aprobare în regim de urgenţă, proiectul de lege care prevede retragerea automată a cetăţeniei slovace pentru etnicii maghiari care o obţin pe cea ungară. „Revizionismul şi naţionalismul ungar au devenit politicile oficiale la Budapesta”, a declarat premierul Robert Fico.
România este prudentă
La Bucureşti, reacţiile politicienilor români au fost însă mult mai calme decât cele de la Bratislava. Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, social-democratul Titus Corlăţean, susţine că „textul final al legii trebuie citit foarte atent, pentru că, din ceea ce ştim, există o problemă la care statul român ar trebui să reacţioneze”. Corlăţean a explicat că „este o incompatibilitate între legea românească şi cea din Ungaria. La Budapesta, se merge pe un principiu etnic, iar legea românească stabileşte un criteriu de sânge, adică persoana care s-a născut din descendenţi români are dreptul să solicite redobândirea cetăţeniei române, indiferent dacă a fost română, maghiară sau de altă origine”.
Potrivit lui Corlăţean, Comisia de politică externă va discuta săptămâna viitoare votul de ieri de la Budapesta şi va solicita Guvernului o poziţie. Liberalul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, nu consideră însă că proiectul FIDESZ va crea probleme României, dar spune că „nu este o lege în spiritul politicilor europene şi nici nu e un gest tocmai normal faţă de vecinii maghiarilor”. Nici Gelu Vişan, deputat PDL în Comisia de politică externă, nu crede că legea din Ungaria va crea probleme etnice în ţara noastră: „Nu cred că va fi o avalanşă de cereri de cetăţenie maghiară. Să nu uităm că şi România, şi Ungaria sunt membre ale UE, iar o dată cu intrarea în spaţiul Schengen aceste probleme vor fi şi mai mult simplificate”.
„Vor putea să candideze în Ungaria”
Adoptarea legii care dă etnicilor maghiari din Transilvania dreptul să obţină cetăţenia maghiară a stârnit un entuziasm moderat în Ardeal. Istoricul Leonard Horvath, de la Universitatea Babeş-Bolyai, crede că beneficiile noii legi sunt pur politice. „Acum, maghiarii ardeleni vor putea să candideze la alegerile din Ungaria şi să fie aleşi membri ai Parlamentului. Astfel, ei ar putea să facă lobby pentru a aduce mai mulţi bani în Transilvania.” La rândul său, viceprimarul UDMR din Cluj, Attila Laszlo, spune că beneficiile adoptării acestei legi sunt simbolice, pentru că maghiarii ardeleni au sentimentul apartenenţei la naţiunea ungară. Andras Tokes, fratele europarlamentarului Laszlo Tokes şi membru al PCM, consideră şi el că votul de ieri de la Budapesta este un demers normal: „Este simetric cu ceea ce a făcut Guvernul român cu basarabenii”.
