Noua Constituţie, al cărei proiect este în discuţie, va da o pondere mai mare societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar unii specialişti susţin că este un pas spre reformarea instituţiei.
Proiectul de revizuire a Constituţiei adoptat de Cabinetul Boc prevede, în premieră pentru România, că şefia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) poate fi deţinută şi de un membru al societăţii civile. Potrivit Constituţiei în vigoare, până acum preşedintele CSM nu putea veni decât din rândul magistraţilor. Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice din România, ne-a spus că „este o situaţie normală, pentru că reprezentanţii societăţii civile nu trebuie să fie de decor şi doar să legitimeze instituţia cu prezenţa lor acolo”, iar modificările constituţionale referitoare la CSM „ar putea fi o şansă ca această instituţie să devină un arbitru, aşa cum este şi în alte ţări”. În schimb, preşedintele SoJust, judecătorul Cristian Danileţ, susţine că „nu există certitudinea că, în cazul în care se fac aceste modificări, se va îmbunătăţi activitatea CSM”.
CSM trebuie să asigure echilibrul între puteri
În opinia Laurei Ştefan, „CSM nu trebuie să fie un organism în care să fie reprezentaţi numai magistraţii”, ci „o instituţie care trebuie să asigure echilibrul între puteri”. Pe de altă parte, preşedintele SoJust susţine că „dorinţa de reformare e dată de reflectarea incapacităţii membrilor CSM de a avea o imagine bună”. Danileţ argumentează că, „din contră, aceste modificări vor crea adversităţi faţă de societatea civilă”, fiindcă se măreşte numărul reprezentanţilor săi, dar şi pentru că există posibilitatea ca dintre aceştia să fie ales şeful CSM. Pe de altă parte, atât Laura Ştefan, cât şi Cristian Danileţ argumentează că funcţia de preşedinte al CSM este una administrativă, puterea preşedintelui nefiind foarte mare. Preşedintele SoJust este de părere că „ar trebui acordat un cec în alb viitoarei conduceri a CSM la alegerile din toamnă”, care ar fi „o piatră de încercare pentru ei şi ar trebui să existe o reformare din interior”.
Totodată, proiectul de revizuire a Legii fundamentale mai prevede reducerea numărului de magistraţi aleşi în Consiliu de la 13 la 10 şi creşterea numărului de reprezentanţi ai societăţii civile de la trei la şase. Astfel, dacă proiectul de revizuire va trece în forma actuală, din CSM vor face parte cinci judecători şi cinci procurori, şi nu nouă judecători şi cinci procurori, câţi sunt în prezent. În plus, mandatul membrilor CSM va fi redus de la şase la patru ani. Membrii CSM nu s-au pronunţat deocamdată cu privire la modificările legate de viitoarea componenţă a Consiliului, urmând ca aceste aspecte să fie dezbătute în plenul instituţiei. Raportul Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic constituţional sugera, încă de anul trecut, necesitatea schimbării componenţei actuale a CSM, care, în prezent, „facilitează protejarea şi perpetuarea intereselor magistraţilor de către membrii profesiei”. Astfel, specialiştii propuneau „reducerea drastică a numărului membrilor aleşi de către breasla magistraţilor”, astfel încât, pe de-o parte, să fie eliminat riscul ca magistraţii „să interpreteze misiunea lor în sens partizan”, iar pe de alta, prezenţa unor persoane din afara sistemului ar putea oferi această garanţie. CSM a fost criticat, în 2008, pentru lipsă de activitate de către rapoartele Comisiei Europene pe justiţie. Atunci, sub preşedinţia Lidiei Bărbulescu, secţia disciplinară pentru judecători a soluţionat numai 16 cazuri din peste 3.000, iar procurorii au rezolvat şase cazuri din peste 1.500.
„Din contră, aceste modificări vor crea adversităţi faţă de societatea civilă.” Cristian Danileţ, judecător, preşedintele SoJust
