Traducător autorizat

Cunoaşterea unei limbi străine şi promovarea bacalaureatului sunt principalele cerinţe pentru a deveni traducător. În schimb, pentru titulatura de „auto­rizat” este nevoie ca persoana să fie abilitată de Mi­nisterul Justiţiei în vederea traducerilor de documente cu caracter juridic.

Profesia de traducător autorizat este un serviciu conex justiţiei şi necesită autoriza­rea Ministerului Jus­tiţiei, competenţele fiind certificate fie de o diplomă eliberată de o Facultate de Litere, fie de un ates­tat al Centrului de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC). Va­sile Sichitiu, director al servi­ciu­lui de evaluare al Uniunii Na­ţio­nale a Traducătorilor Autorizaţi din România (UNTAR), declară că persoanele abilitate de minister pot fi folosite de instanţe jude­că­toreşti, de birourile notarilor pu­­blici, de avocaţi sau de executori judecătoreşti.

Drept de profesare
Accesul la profesia de traducător pentru orice persoană cu diplomă de bacalaureat se face pe baza 
unui atestat acordat doar în Bucureşti de CPPC, în urma luării unui examen. Victor Blănaru, expert consultant CPPC, preci­zea­ză că certificarea nu este obli­ga­torie atunci când o persoa­nă a terminat un liceu în limba sa ma­ternă (maghiară, germa­nă n.r.) sau este licenţiată la o facultate de limbi străine. „Odată îndepli­nit unul dintre cele trei criterii, orice persoană se poate adre­sa Regis­trului Comerţului din raza de domiciliu şi poate deveni PFA (persoană fizi­că autorizată – n.r.) ca traducător”, explică Blănaru.
Dacă persoanele doresc să devină traducători autorizaţi, trebuie să depună la Ministerul Justiţiei o cerere adre­sată ministrului, însoţită de un dosar, care să conţină obligatoriu o dovadă a unui act de studiu din care rezultă specia­li­zarea în limba străină respectivă. În cazul atestărilor CPPC, candidatul trebuie să susţină două exa­mene de traducător, din limba română în limba străină şi vice­versa, pentru domeniul juridic.

Trei limbi străine, venit sigur
Un traducător se confruntă zilnic cu situaţii imprevizibile. Pentru a le face faţă, Sichitiu apreciază că un traducător este nevoit să ci­teas­că enorm şi să aibă o putere de în­ţelegere peste medie. „Profesio­nalimul, corectitudinea, calmul şi imparţialitatea sunt condi­ţii importante ale profesiei”, spune reprezentantul UNTAR. Pe lângă acestea, Radu Iliescu, traducător şi iniţiator al site-ului „Traducători Autorizaţi”, adaugă că abili­tăţile de traducere autentice sunt obligatorii atunci când implică, de exemplu, traducerea unui articol din Codul Penal, totul fiind posibil în urma unui rodaj cât se poate de semnificativ în Drept. Mai mult, Iliescu consideră că, pe lângă îndatoririle clasice de traducere şi interpretare a unor texte scrise în diferite limbi stră­i­ne, un traducător trebuie să pună la dispoziţia clienţilor săi atât competenţa şi diligenţa profesională, cât şi onestitatea.
Veniturile lunare ale unui traducător variază în funcţie de dificultatea limbilor cunoscute, dar şi de numărul de limbi străine pentru care deţine autorizaţii, astfel încât pot ajunge şi până la 1.000 de euro. „Dintre limbile europene, combinaţia spaniolă – italiană pare să fie cea mai bună, pentru că sunt mulţi români la muncă în străinătate. Dintre limbile rare, aş alege fără ezitare chi­ne­za, unde traducătorii prevăd o creştere semnificativă în următorii zece ani”, exemplifică Radu Iliescu situaţiile ideale pentru încasarea unor venituri satisfăcătoare. În opi­nia sa, de la trei
limbi străine în sus un traducător îşi poate asigura o sursă de venit constantă.  ­

Atestat CPPC
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură asigu­ră organizarea examenului pentru acordarea certificatului de traducător în şi din limbi străine. Examenul se desfăşoară în scris şi durează două ore. Se admite folosirea dicţionarelor bilingve, iar examenul constă în traducerea unui text de aproximativ 2.000 de litere. Înscrierile pentru sesiunea cu numărul trei se fac în perioada 23 august – 3 septembrie, iar examenul se susţine în perioada 11 – 15 octombrie. „Dacă sunt suficiente solicitări (minimum 10 – n.r.), între sesiunile obişnuite, pentru cei care au nevoie foarte repede de certificat, contra taxei duble, se poate organiza o sesiune specială”, explică Victor Blănaru, din partea CPPC. Tariful de înscriere, pentru fiecare probă de examen dintr-o sesiune obişnuită, este de 400/600de lei, în funcţie de lim­bi­le/do­meniile solicitate. „Cere­rea pentru astfel de exa­mene (aproximativ 600 pentru o sesiune – n.r.) a crescut, pentru că mulţi dintre solicitanţi se întorc din străinătate sau sunt daţi afară de la locul actual de muncă şi caută o nouă calificare”, precizează Blănaru.