Am aflat, în aceste condiții, că onor candidații care respectă valorile strămoșești ale familiei mioritice rămân în topul eligibilității la români, fapt pentru care am apelat la sociologii Academiei Cațavencu pentru a creiona și tipologiile existențiale ale familiile tradiționale din România. Iată și rezultatele:
1. Familia tradițională de la țară. Soțul poate fi de mai multe feluri: plecat la muncă în străinătate sau plecat la cârciumă. O trăsătură specifică a soțului de la țară e că-și bate nevasta după cum dictează datina strămoșească: bate-o fără pricină că știe ea de ce! Soția de la țară se comportă și ea în mai multe feluri: se culcă cu soțul și vecinul când bărbatul ei e plecat la cârciumă și cu tot satul când soțul e plecat la muncă în străinătate. De asemenea, nevasta este foarte evlavioasă – și-o trage ea cu tot satul, inclusiv cu popa, dar spune, de fiecare dată, ”Doamne iartă-mă!”.
2. Familia tradițională de la Vaslui. E foarte asemănătoare cu familia de la țară, dar cu unele mici excepții. Astfel pentru bărbatul din Vaslui conceptul de familie este mult mai extins: pe lângă nevastă el iubește la fel de des și vecinele de peste 70 de ani, soacra, verișoara, nepoata. În timp ce soțul ei este ocupat cu celelalte femei din sat, soția pleacă în mod tradițional în Italia unde, dacă e tânără se prostituează, iar dacă e trecută de 50 de ani spală babe la cur. Copiii din Vaslui bat cele mai multe recorduri mondiale: cea mai mare alcoolemie, cea mai lungă comă alcoolică, cea mai bună verișoară.
Citește întreg articolul în Academia Cațavencu!
