Interdicțiile aplicate senatorilor și deputaților care și-au angajat rudele la Parlament urmează să fie anulate, dacă Legislativul va vota un proiect depus de Florin Iordache (PSD).
Proiectul de act normativ se referă la modificarea Statutului deputaților și senatorilor. ”Interdicțiile aplicate deputaților și senatorilor în temeiul articolulul 25, pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenția Națională de Integritate și care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii 210/2013 pentru modificarea și completarea Legii 96/2013 privind statutul deputaților și senatorilor, încetează de drept”, se menționează în proiect. Articolul menționat se referă la angajarea rudelor la Parlament în condițiile în care Agenția Națională de Integritate (ANI) a acuzat zeci de parlamentari unii dintre aceștia pierzând deja procesele, instanțele dând decizii definitive. Potrivit expunerii de motive, este vorba de încetarea de drept a interdicțiilor ”prin care în mod nedrept au fost interzise dreptul de a fi ales sau de a ocupa o funcție publică sau o demnitate publică”. Propunerea legislativă ar transpune o decizie a Curții Constituționale (CCR), și s-ar constuti ”într-o modificare cu caracter reparatoriu”.
Florin Iordache încearcă să rezolve o problemă care a făcut și anul trecut obiectul preocupărilor Legislativului, finalizându-se cu un act normativ declarat neconstituțional.
Florin Iordache încearcă să rezolve o problemă care a făcut și anul trecut obiectul preocupărilor Legislativului, finalizându-se cu un act normativ declarat neconstituțional.
Șmecheria la care a recurs Parlamentul
Astfel, Parlamentul a adoptat, pe 22 iunie 2016, o lege potrivit căreia dispozițiile din Statutul deputaților și senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-și pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv și nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârșite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziții, adică înainte de 21 august 2013. Actul normativ fusese inițiat de același Florin Iordache, alături de Daniel Florea (PSD) și Marton Arpad (UDMR).
De fapt, parlamentarii au recurs la o șmecherie. Este adevărat că statutul lor nu conținea, până în 2013, pedepse pentru angajarea rudelor, dar fapta ca atare era incriminată de alte acte normative. Agenția Națională de Integritate (ANI) a precizat, după votarea legii, că, și înainte de 2013, astfel de fapte erau incriminate de Codul Penal dar și de Legea privind prevenirea corupției (161/2003). De altfel, procesele intentate de ANI, multe dintre ele câștigate, s-au bazat tocmai pe aceste acte normative, și nu pe statutul deputaților și senatorilor.
Astfel, Parlamentul a adoptat, pe 22 iunie 2016, o lege potrivit căreia dispozițiile din Statutul deputaților și senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-și pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv și nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârșite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziții, adică înainte de 21 august 2013. Actul normativ fusese inițiat de același Florin Iordache, alături de Daniel Florea (PSD) și Marton Arpad (UDMR).
De fapt, parlamentarii au recurs la o șmecherie. Este adevărat că statutul lor nu conținea, până în 2013, pedepse pentru angajarea rudelor, dar fapta ca atare era incriminată de alte acte normative. Agenția Națională de Integritate (ANI) a precizat, după votarea legii, că, și înainte de 2013, astfel de fapte erau incriminate de Codul Penal dar și de Legea privind prevenirea corupției (161/2003). De altfel, procesele intentate de ANI, multe dintre ele câștigate, s-au bazat tocmai pe aceste acte normative, și nu pe statutul deputaților și senatorilor.
Curat neconstituțional
Ulterior, CCR a respins legea votată de Legislativ, reclamând faptul că inițiatorii vor să preia din atribuțiile instanțelor. Acum, Iordache a realizat alt proiect, pe aceeași temă, selectând din motivare doar paragraful care ar justifica noua propunere. În expunerea de motive a noului proiect se menționează că CCR a specificat, în motivare, că ”în perioada 2007-2013 este o situație normativă relativ confuză din moment ce, deși aceștia (parlamentarii n.r.) aveau obligația de a depune declarație de interese, instituția extrapenală a conflictului de interese nu se aplica în privința deputaților și senatorilor”. Însă, paragraful menționat se referă doar la legislația extrapenală. Pentru că, un paragraf mai jos, judecătorii CCR menționează că fapta este incrimanată de Codul penal, modificat în 2006. ”Întrucât norma penală este clară, precisă și previzibilă, instanțele judecătorești competente au reținut, în mod corect, aplicarea acesteia în privința deputaților și senatorilor”, se afirmă în motivarea CCR, cu privire la aplicarea Codului Penal în cazurile care au vizat angajarea rudelor la Parlament.
Ulterior, CCR a respins legea votată de Legislativ, reclamând faptul că inițiatorii vor să preia din atribuțiile instanțelor. Acum, Iordache a realizat alt proiect, pe aceeași temă, selectând din motivare doar paragraful care ar justifica noua propunere. În expunerea de motive a noului proiect se menționează că CCR a specificat, în motivare, că ”în perioada 2007-2013 este o situație normativă relativ confuză din moment ce, deși aceștia (parlamentarii n.r.) aveau obligația de a depune declarație de interese, instituția extrapenală a conflictului de interese nu se aplica în privința deputaților și senatorilor”. Însă, paragraful menționat se referă doar la legislația extrapenală. Pentru că, un paragraf mai jos, judecătorii CCR menționează că fapta este incrimanată de Codul penal, modificat în 2006. ”Întrucât norma penală este clară, precisă și previzibilă, instanțele judecătorești competente au reținut, în mod corect, aplicarea acesteia în privința deputaților și senatorilor”, se afirmă în motivarea CCR, cu privire la aplicarea Codului Penal în cazurile care au vizat angajarea rudelor la Parlament.
Parlamentari în conflict de interese
În perioada 2011 — 2015, ANI a identificat 54 de senatori și deputați care și-au angajat rudele la Parlament, fiind acuzați de conflict de interese. Multe dintre aceste fapte s-au petrecut înainte de 2013, anul până la care ar urma să fie anulate interdicțiile.
Anul trecut, secretarul general al PSD, Marian Neacșu, a fost condamnat definitiv la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar, între 2009 și 2012. Instanța a stabilit în cazul deputatului PSD un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
Fostul deputat UDMR Mate Andras a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare în februarie 2015, fiind găsit vinovat de judecătorii instanței supreme că și-a angajat sotia la biroul sau parlamentar, între 2010 și 2011 iar aceasta a obtinut astfel venituri de 5.508 lei.
La rândul său, deputatul PSD Iulian Iancu este acuzat că a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de subinginer în cadrul biroului său parlamentar. Acesta a obţinut venituri sa¬lariale de 23.460 lei.
Mădălin Voicu, fost deputat PSD, a fost acuzat că a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. Nora a obţinut venituri salariale de 3.302 lei.
Fostul deputat PSD, Oana Niculescu Mizil, a fost condamantă la un an de închisoare cu suspendare și la o o perioadă de trei ani de încercare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, ea fiind acuzată că și-a angajat mama la biroul parlamentar în perioada mai 2009 — septembrie 2011. Aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 lei.
Fostul deputat ALDE Bogdan Ciucă a fost acuzat că a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat sora în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar. Sora sa a obţinut venituri salariale de 40.956 lei.
Fostul senator PSD Cătălin Croitoru a fost acuzat că în 2008-2012, a încheiat două contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier juridic şi nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. Fiul său a obţinut venituri salariale de 55.038 de lei, iar nora a avut venituri salariale de 37.399 de lei.
Anul trecut, secretarul general al PSD, Marian Neacșu, a fost condamnat definitiv la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar, între 2009 și 2012. Instanța a stabilit în cazul deputatului PSD un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
Fostul deputat UDMR Mate Andras a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare în februarie 2015, fiind găsit vinovat de judecătorii instanței supreme că și-a angajat sotia la biroul sau parlamentar, între 2010 și 2011 iar aceasta a obtinut astfel venituri de 5.508 lei.
La rândul său, deputatul PSD Iulian Iancu este acuzat că a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de subinginer în cadrul biroului său parlamentar. Acesta a obţinut venituri sa¬lariale de 23.460 lei.
Mădălin Voicu, fost deputat PSD, a fost acuzat că a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. Nora a obţinut venituri salariale de 3.302 lei.
Fostul deputat PSD, Oana Niculescu Mizil, a fost condamantă la un an de închisoare cu suspendare și la o o perioadă de trei ani de încercare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, ea fiind acuzată că și-a angajat mama la biroul parlamentar în perioada mai 2009 — septembrie 2011. Aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 lei.
Fostul deputat ALDE Bogdan Ciucă a fost acuzat că a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat sora în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar. Sora sa a obţinut venituri salariale de 40.956 lei.
Fostul senator PSD Cătălin Croitoru a fost acuzat că în 2008-2012, a încheiat două contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier juridic şi nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. Fiul său a obţinut venituri salariale de 55.038 de lei, iar nora a avut venituri salariale de 37.399 de lei.
