Timp de o săptămână, între 10 şi 17 aprilie, capitala Banatului a avut parte de o doză-şoc de teatru. Ca întotdeauna când cele mai noi tendinţe în scriitură fac cunoştinţă cu publicul, acest lucru a suscitat vii dezbateri. Selecţionerul Mihaela Michailov şi Ada Hausvater, directorul Teatrului Naţional din Timişoara, gazda evenimentului, au subliniat în declaraţiile lor că această ediţie a FDR s-a concentrat pe texte ce au ca temă realitatea imediată.
De la teatru documentar la music-hall
Dramaturgii vizionaţi în festival au asigurat diversitatea tematicilor. Teatrul politico-documentar a fost prezent prin piesa „20/20″, a Gianinei Cărbunariu, montată la Studio Yorick din Târgu-Mureş, spectacol ce a repus pe tapet conflictul inter¬etnic dintre români şi maghiari din martie 1990. Punând faţă-n faţă un grup de actori români şi unul de actori maghiari, Gianina Cărbunariu (dramaturg şi regizor al piesei sale) a radiografiat la 20 de ani distanţă evenimentele violente de la Târgu- Mureş şi urmările acestora. Un alt spectacol de autor a fost „Supermarket”, al dramaturgului-regizor Theo Herghelegiu, care are sediul în clubul La Scena din Bucureşti. „Supermarket” a spulberat o prejudecată, aceea că pe scenele noastre nu se poate face music-hall de calitate. Fără a beneficia de mijloacele pe care ţi le pune la îndemână teatrul de stat, un grup de actori, cei mai mulţi activând în spaţiul independent, au cântat şi au dansat în draci pe textul Teodorei Herghelegiu, dovedind un chef de joacă şi o forţă de muncă dispărute de mult timp în teatrele de repertoriu, unde actorului îi intră salariul lunar în cont fie că joacă, fie că nu. Tot din zona independenţilor au venit şi cele două montări de la Teatrul Act, pe texte ale actorului Mimi Brănescu, „Acasă la tata”, care beneficiază de tandemul imba¬tabil Alexandru Dabija – regizor/Marcel Iureş – actor, şi „Dumnezeul de a doua zi”, în regia lui Claudiu Goga. Câteva dintre teatrele mari au făcut şi ele pariul riscant al unor montări pe texte contemporane. Teatrul Naţional din Iaşi a adus la Timişoara spectacolul „România! Te pup!”, în regia lui David Schwartz, pe un text de Bogdan Georgescu. Tea¬trul Odeon a venit cu un spectacol pe cât de haios, pe atât de problematic, „În container”, în regia lui Cristian Ban, pe textul basarabeanului Constantin Cheianu, şi care vorbeşte despre unica perspectivă a tinerilor moldoveni: emigraţia. Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ s-a prezentat cu un spectacol făcut pe reţeta cuplului regizor-dramaturg Ana Mărgineanu-Ştefan Peca. Cei doi fac o muncă de cercetare în oraşul în care urmează să monteze, culegând „folclorul” urban al localităţii res¬pective. Din mixul de legende şi întâmplări autentice celor doi creatori le iese un spectacol cu dedicaţie. Aşa au luat naştere „5 minute miraculoase în Piatra Neamţ”, prezentat cu succes în FDR, dar şi „Poveşti adevărate, complet inventate despre Baia Mare”. Un brand de succes, aplicabil oriunde.
