Plafar, eșecul lui Borza, prezentat ca un mare succes

În februarie 2015, avocatul Remus Borza a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru că şi-a oferit, în calitate de administrator judiciar al Hidroelectrica SA, 34 de contracte de asistenţă juridică în valoare de 3.000 de euro fiecare.

Nu a fost însă singura dată când Borza a abuzat de statutul său de lichidator pentru a dirija spre conturile sale banii companiilor aflate în insolvenţă.

De la Plafar SA, societate în care a fost, de asemenea, administrator judiciar, Remus Borza a încasat, conform unui raport al Curţii de Conturi, „plăţi nelegale“ de un milion de lei. Şi nu a fost doar atât.

Deşi descrie administrarea Plafar ca pe un mare succes, în realitate perioada de insolvenţă sub mandatul lui Borza a fost marcată de prejudicierea patrimoniului acestei societăţi, efectuarea de cheltuieli şi plăţi nejustificate, vânzarea ilegală de active, potrivit aceleiași Curți de Conturi.

 A ajuns administrator printr-o controversă

Deoarece înregistra debite de circa patru milioane de lei, din care aproape jumătate reprezentau impozite şi taxe neachitate către stat, în ianua­rie 2009 conducerea Plafar a solicitat intrarea în insolvenţă, scopul fiind acela de a intra în procedura de reorganizare.

Totodată, compania a soli­citat ca administrator judiciar să fie desemnată societatea Cris Consult  SPRL, dar cererea a fost respinsă. La presiunea Ministerului Economiei, ce a acționat ca acţionar majoritar la Plafar SA, instanţa de judecată a numit ca administrator firma lui Remus Borza, Assistance Insolv SPRL.

Cine din Ministerul Economiei şi mai ales de ce a insistat ca actualul deputat independent să administreze reorganizarea Plafar, nu se ştie. Însă, aşa cum au apreciat mai apoi judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, solicitarea Ministerul Eco­nomiei în favoarea lui Remus Borza a fost ilegală.

Asta deoarece Ministerul Economiei nu era acţionar de drept atunci când l-a propus pe actualul deputat independent la Plafar. Astfel, la acea dată, Ministerul nu era proprietarul de drept al celor 51% din acţiuni.

Curtea de Apel Bucureşti a reţinut în dosarul 1483/2/2009 faptul că HG 1720/30.12.2008, prin care Ministerul Eco­nomiei s-a grăbit să preia de la AVAS pachetul de 51% din acţiunile Plafar, nu conţinea de fapt nici o prevedere pri­vind acest transfer de acţiuni, ci se referea doar la intrarea Plafar în subordinea Ministerului Economiei, acţiunile aparţinând, de fapt, Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Ca urmare a deciziei Curţii de Apel, Registrul Comerţului Bucureşti a fost nevoit să ia Ministerului Economiei calitatea de acţionar majoritar la Plafar SA. Transferul legal al pachetului de acţiuni Plafar de la AVAS la Economie a fost realizat abia în februarie 2010, printr-o corectare legislativă.

Însă nu a mai contat. Remus Borza, instalat la Plafar printr-o intervenție dubioasă, şi-a continuat treaba.

 Concedieri, vânzări de active, restrângerea activităţii

 Aceasta a fost „reţeta“ – deja de acum binecunoscută, a lichidatorului Remus Borza la Plafar SA. Imediat după numirea ca administrator judiciar, a scos la vânzare terenuri şi imobile: 4.700 mp în Caracal, 16.000 mp şi construcţii de 3.713 mp în Roman, 6.833 mp în Brăila, 1.250 mp în comuna Cogealac – Constanţa.

Au urmat active plasate în Huedin, Dej şi Timişoara. Cele mai multe au fost vândute după licitaţii repetate, de multe ori preţul cerut fiind scăzut cu 10-15% faţă de cel anterior.

Surprinzător este că înainte de intrarea în insolvenţă, fosta conducere intenţiona să scape de datorii doar prin vânzarea unui teren deţinut în judeţul Timiş. Venirea lui Borza a „curăţat“ însă patrimoniul Plafar definitiv.

De fapt, toată activitatea administratorului care acum se pretinde politician independent nu s-a plasat tocmai în limitele legalităţii, aveau să constate inspectorii Curţii de Conturi a României.

 Prejudicii şi cheltuieli nejustificate

În Raportul de Activitate aferent anului 2012, Curtea de Conturi a semnalat faptul că la Plafar s-au efectuat „plăți nelegale, în sumă de 1.008 mii lei, reprezentând onorarii acordate administratorului judiciar în alte condiţii decât cele legale, respectiv fără ca judecătorul sindic să confirme, prin încheiere“.

Acelaşi administrator judiciar, Remus Borza, ar fi cauzat şi „prejudi­cierea patrimoniului, cu suma de 9,39 milioane lei, ca urmare a majorării capitalului social în alte condiții decât cele legale, în sensul că s-a majorat capitalul social cu valoarea terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate, fără a fi reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare“.

Remus Borza nu ar fi justificat nici „cheltuielile efectuate cu administrarea procedurii sau alte cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, inclusiv remunerațiile de care beneficiază și modul de calcul“.

Pro­bleme au fost, conform Curţii de Conturi, şi la vânzarea sub preţul de producţie a unor ceaiuri şi siropuri, prejudiciul direct reținut de inspectori fiind de 2,84 milioane de lei.

O altă constatare gravă a fost aceea că vânzarea a 12 active la valoarea de 12,71 milioane de lei a fost făcută de Remus Borza „în alte condiții decât cele prevăzute de Legea Insolvenței“.

În ciuda concluziilor Curţii de Conturi, în acelaşi an 2012 în care prejudicia Plafar, Remus Borza era recompensat cu mandatul de administrator judiciar la Hidroelectrica.    

La Plafar s-au efectuat „plăți nelegale, în sumă de 1.008 mii lei, reprezentând onorarii acordate administratorului judiciar în alte condiţii decât cele legale, respectiv fără ca judecătorul sindic să confirme, prin încheiere“, a arătat Curtea de Conturi.