Evitarea unei crize a gazului, promovarea proiectului Nabucco si un eventual profit de pe urma South Stream – iata directiile pe care a mizat Bucurestiul la Budapesta, unde recent s-au pus bazele "triunghiului energetic" est-european, cred specialistii.
Romania a semnat recent, alaturi de alte zece state central si est-europene, un acord regional privind sporirea securitatii energetice, asa-numitul "triunghi de aprovizionare cu gaz Nord-Sud-Est". Potrivit premierului ungar, Gordon Bajnai, gazda acestei initiative, unghiul estic al "triunghiului" ar putea fi constituit din viitorul gazoduct Nabucco, unghiul nordic ar fi un terminal de gaze amplasat in Polonia, iar cel sudic, tot un terminal de gaze lichefiate, care ar urma sa fie construit pe insula Krk din Croatia. Analistul economic Aurelian Dochia arata ca, "dincolo de colturile triunghiului, importanta este reteaua care se formeaza intre tari", retea ce ar putea integra atat gazoductul european Nabucco, cat si conducta concurenta South Stream, promovata de Rusia. Expertul subliniaza ca principalul avantaj pentru Romania il constituie siguranta in aprovizionarea cu gaze, intrucat, "in cazul in care exista mai multe trasee alternative, daca unul cade, te poti aproviziona din alta parte".
Mai mult, considera analistul contactat de R.l., prin faptul ca punctul estic al triunghiului energetic l-ar reprezenta conducta Nabucco, sunt toate sansele ca Bruxelles-ul sa se implice mai mult in promovarea proiectului. La toate acestea se mai adauga un argument strategic: o asemenea interconectare a retelelor de gaze este, in opinia lui Aurelian Dochia, "cea mai simpla metoda pentru UE de evitare a crizelor gazului si de eficientizare a retelei", iar "construirea retelei nu e nici foarte complicata, nici foarte costisitoare, fiind necesare statii de pompare si prelungiri ale retelelor pe cateva zeci, maximum sute de kilometri". Pe langa Romania, celelalte state care si-au asumat participarea la "triunghiul de aprovizionare cu gaz Nord-Sud-Est" sunt Austria, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Serbia, Slovenia si tarile din grupul de la Visegrad – Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia.
Criza gazelor de anul trecut a pus in lumina relevanta unor proiecte bilaterale de interconectare a retelelor de transport. Romania si Ungaria, spre exemplu, au deja in plan construirea terminalului de gaze lichefiate Arad-Szeged. Bazele proiectului au fost puse inca de acum zece ani, iar terminalul ar fi trebuit sa fie operational la inceputul acestui an. Pe de alta parte, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anuntat ca in saptamanile urmatoare Bruxelles-ul va acorda cele 9 milioane euro promise inca de anul trecut pentru un alt proiect, cel al interconectarii conductelor dintre Romania si Bulgaria, tara care in prezent este dependenta total de gazul rusesc.
